Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

„Inflație” de candidați certați cu legea la alegeri. Cine sunt politicienii anchetați și condamnați

Nici nu au terminat de negociat listele cu candidați la locale și europarlamentare, că partidele aleg să meargă inclusiv pe mâna unor candidați certați cu legea, subiecți ai unor anchete penale de corupție sau cu condamnări ispășite la activ. Experiența alegerilor trecute a demonstrat că rețeta este una de succes și că electoratul este încă fidel mentalității „fură, dar și face ceva”. Iar fenomenul s-ar putea accentua în acest an electoral, la viitoarele parlamentare, avertizează specialiștii în domeniu. 

Unii candidați sunt urmăriți penal de ani buni

Confruntați cu premiera comasării localelor cu europarlamentarele, liderii de partide nu ezită să facă apel la personaje controversate. Cu trecut și prezent în justiție, dar cu vizibilitate și chiar popularitate în rândurile electoratului. Este cazul  liberalilor Mihai Chirica și al lui Costel Alexe, primarul și, respectiv, președintele Consiliului Județean Iași. Ambii sunt acuzați de infracțiuni precum abuz sau complicitate la abuz în serviciu și delapidare.

La Prahova, anchetat pentru luare de mită, liberalul Iulian Dumitrescu a reușit să obțină sprijinul filialei liberale pentru o nouă candidatură la această funcție. Deși este autosuspendat atât din funcțiile politice, cât și din calitatea de șef de Consiliu Județean. Presată de primarii din județ și fără alternativă, conducerea PNL dă din colț în colț.

Nicolae Ciucă, președintele PNL: „O să luăm decizia când avem toți factorii, PNL nu a blocat sau intervenit în justiție să-și facă treaba. El s-a autosuspendat și acum rămâne în analiză, pentru că Prahova e un județ mare pe care trebuie să-l analizăm și gestionăm politic.”

În tabăra PSD,  președintele ANPC, Horia Constantinescu, a devenit candidat pentru primăria Constanța, la două luni după ce dosarul în care era acuzat de trafic de influență a fost clasat de către DNA. În București, PSD îl susține pentru un nou mandat pe primarul Sectorului 3, Robert Negoiță. De ani buni, acesta este urmărit penal pentru evaziune fiscală, soldată cu un prejudiciu de 77 de milioane de lei.

Președintele Consiliului Județean Călărași, fostul liberal Vasile Iliuță, vrea un nou mandat, dar pe listele PSD. DNA a făcut recent percheziții la sediul instituției, într-un dosar cu acuzații de abuz în serviciu, în care ar fi vizat inclusiv Iliuță.

Marcel Ciolacu, preşedintele PSD: „Dacă DNA-ul intră într-o primărie, înseamnă că imediat primarul are dosar penal? N-am văzut, dar eu îl susțin pe domnul Iliuță pentru că până acum nu este niciun anunț că are un dosar penal, că este urmărit penal, că are vreo decizie, dacă va avea o decizie de control judiciar, clar, este exclus să susțin.”

Ce spun specialiștii despre fenomen

Nu sunt singurii candidați cu probleme în justiție. Cu o condamnare pentru șantaj, deja ispășită după gratii, fostul patron media și lider PPDD, Dan Diaconescu, vrea să candideze pentru europene în numele Alianței Românilor Digitali. În prezent, este anchetat pentru sex cu minore, riscând ani grei de închisoare. Condamnat în dosarul Colectiv, cu pedeapsa parțial executată, apoi achitat pe procedură, primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone candidează acum în numele PUSL, la primăria Capitalei.

Un alt condamnat pentru corupție, în primă instanță, la 11 ani de și 8 luni de închisoare, Marian Vanghelie vrea să candideze, ca independent, la primăria Sectorului 5. Pentru șefia Consiliului Județean Constanța, conducerea AUR l-a validat pe omul de afaceri Mohammad Murad, subiectul unui dosar penal în care este acuzat de mită electorală la ultimele alegeri. De la USR, primărița Sectorul 1, Clotilde Armand, este inculpată pentru că și-ar fi folosit funcția pentru favorizarea unei persoane.

Fenomenul candidaților penali denotă o distorsionare a valorilor la nivelul electoratului, spun specialiștii.

Raluca Alexandrescu, prof. univ. Facultatea de Științe Politice, Univ. București: „Nu  sunt  foarte  impresionați  de  acest  aspect  atunci  când  decid  în  legătură  cu  un  candidat  sau  un  altul.  Aș  zice  chiar  că  uneori  condamnările  joacă  un  rol  de   încurajare  în  stabilire  a  unor  opțiuni. E  o  problemă  legată  de  ceea  ce  se  numește  cultură  politică. E foarte  complicat  să  le  explici  oamenilor  că  trebuie  să  aleagă  pe  alte  criterii,  pentru  că  ei  știu  că  X  sau  Y  va  fi  ales  și  o  să  ne  mai  dea  și  nouă  ceva,  fură,  fură,  da  mai  dă  și  la  oameni  cam  asta  este,  din  păcate,  în  continuare,  cel  mai  de  impact  criteriu  pe  care  multă  lume  îl  aplică  în  selectarea candidaților.”

Ana Bulai, sociolog: „Probabil  fenomenul  va  fi  unul  în  creștere  în  următoarea  perioadă  electorală.  Vom  vedea  și  în  Parlament  și  la  alegerile  parlamentare  acest  lucru. Cinstea  nu  face  parte  din  valorile  utile  de  alegere.  De alminteri  în  spațiul  nostru,  care  e  mai  larg  în  spațiul  balcanic,  ideii  de  a  fi  hoți ,noi  toți  asociem  și  un  fel  de  inteligență  și  un  fel  de  șmecherie  care  este  util în  contextul  unei  culturi  de  supraviețuire. Este  o  alegere,  dacă  vreți,  în  logica  jocului,  mai  utilă  decât  un  prost  cinstit.  Și,  prin  urmare,  nu  există  niciun  fel  de  așteptare  realistă  în  acest  sens.  Trebuie  să  spunem  că  justiția  din  ultimul  deceniu,  cel  puțin,  a  contribuit  din plin.  Am  văzut  o  mulțime  de  politicieni  cu  cătușă  la  mână,  eliberați  după  aia.  Și  din  punctul  acesta  de  vedere,  cota  lor  electorală  tinde  să  crească,  atâta  vreme  cât  actul  de  justiție  nu  se  duce  la  capăt.”

Practica împingerii la alegeri a cunor candidați cu probleme în justiție nu constituie o premieră. Atât în 2016, dar și în 2020, au fost înregistrate peste 250 de astfel de candidaturi. Aproape jumătate din ei au ajuns primari. Un caz celebru este al primarului de Baia Mare, Cătălin Cherecheș, reales de electorat când se afla în închisoare pentru corupție. În prezent, Cherecheș se află iar după gratii, după ce a fugit de executarea unei noi condamnări pentru luare de mită.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE