La finalul anului 2020, Laura Codruța Kovesi și-a început mandatul de procuror-șef al Parchetului European (EPPO), organism prospăt înființat la acea vreme. La mai bine de trei ani distanță, Kovesi a transmis un mesaj în care vorbește despre ceea ce a descoperit în activitatea sa care vizează organizațiile criminale, potrivit Politico.
Ea susține că acțiunile acestora au suferit o "revoluție", iar acum se axează pe subvenții UE și fraude cu TVA.
Laura Codruța Kovesi spune că UE pierde foarte mulți bani din cauza fraudelor
"Europa pierde peste 50 de miliarde de euro pe an doar din acest tip de infracțiuni", a spus Kovesi, care susține că trebuie avut în vedere avertismentul recent din partea Europol, agenția de aplicare a legii în UE, cu privire la un "continent care neagă nivelul real al fraudei financiare și a ceea ce înseamnă aceasta pentru securitatea noastră."
Una dintre marile probleme o reprezintă redresarea țărilor în urma pandemiei de COVID, cu sume uriașe, iar EPPO investighează sute de astfel de cazuri cu bani europeni.
De asemenea, drogurile reprezintă în continuare o mare problemă.
"De câte ori se discută despre crimă organizată, cum ar fi o mare piață pentru traficul de droguri, există o corupție pe scară largă. Și nu există o țară curată din acest punct de vedere", a spus Kovesi, care le-a transmis infractorilor un mesaj clar: "Să nu dormiți bine!"
Însă anul 2024 este unul "super-electoral", în care 49% din populația lumii merge la vot, iar presiunea asupra EPPO este în creștere. În acest an, echipa de procurori de elită a lui Kovesi va include noi membri din Suedia, țară în curs de aderare, și Polonia, țară care este acum guvernată de Donald Tusk, un prim-ministru mai "prietenos" cu Uniunea Europeană, după ani de zile sub guvernări naționaliste de dreapta. Doar Ungaria nu face parte din eforturile EPPO.
Iar înființarea unui birou în Polonia ar putea ajuta EPPO și într-un alt plan care vizează acuzații împotriva celor care sunt găsiți vinovați de eludarea sancțiunilor rusești.
Franța și Germania au făcut presiuni pentru acțiuni împotriva celor care încalcă sancțiunile, iar Kovesi așteaptă ca deputații europeni și Comisia să-și schimbe mandatul înainte de a începe să lucreze la acest aspect. Kovesi a avertizat că bugetul EPPO va trebui să țină pasul cu extinderea rolului său.
"Cred că EPPO este cel mai bun instrument pentru ca Europa să fie implicată în lupta cu acest tip de criminalitate. Întreaga arhitectură pusă în aplicare pentru a proteja banii UE trebuie să fie remaniată puțin", a precizat Kovesi.
EPPO și OLAF, un fel de FBI european
În timp ce EPPO încearcă să combată corupția, există o altă agenție a Uniunii Europene care are o misiune similară, agenția antifraudă OLAF. În acest sens, Kovesi spune că OLAF a dat o mână de ajutor celor din EPPO pentru recuperarea "mai multor miliarde".
"Noi schimbăm regulile jocului, redefinim strategia", a spus Kovesi. Însă coexistența celor două organisme europene a fost pusă la îndoială de un diplomat din UE, căruia i s-a acordat anonimatul, conform sursei citate.
"Deși EPPO poate crede cu adevărat că poate prezenta un argument decent pentru un buget mai mare care să-i permită să-și facă treaba, ar trebui, de asemenea, să ținem cont de faptul că, probabil, consideră că bugetul mai mare al OLAF nu reflectă neapărat rezultatele sale reale din teren”, a spus diplomatul, căruia i s-a acordat anonimatul.
Kovesi spune că o finanțare suplimentară ar ajuta EPPO să creeze o forță de elită de anchetatori financiari în întregul bloc comunitar.
Aceste planuri încep să prindă contur. În luna mai, prima "Academie EPPO" va funcționa cu ajutorul Guardia di Finanza, din Italia, o agenție de aplicare a legii care raportează Ministerului de Finanțe, nu Ministerului Apărării.
Un număr de anchetatori din toată Europa urmează să participe la o instruire specifică, în ideea de a crea o comunitate de agenți care împart informații despre cazurile transfrontaliere. Din acest punct de vedere, s-a discutat chiar despre un așa-zis FBI european.
"Apreciez ceea ce face FBI, dar noi suntem europeni și în interiorul Europei avem mai mult decât suficiente instrumente și metode pentru a ne proteja cetățenii", a spus Kovesi.
Însă după doi ani, unele dintre investigațiile EPPO încă se lovesc de anumite probleme. De exemplu, în Grecia, unde echipa lui Kovesi a lucrat la un caz de presupusă deturnare a fondurilor UE în legătură cu un accident de tren care a provocat moartea a 57 de persoane.
"Există o prevedere constituțională care susține că numai parlamentul național are puterea de a investiga și a urmări spre judecată membrii actuali sau foștii membri ai guvernului elen", a spus Kovesi, care a precizat că Grecia este presată să își actualizeze legislația.
Însă în tot mai multe țări nu există mari speranțe că oficialii vor schimba legislația într-un mod care să le permită procurorilor europeni să urmărească mai ușor infractori, inclusiv politicieni. Un studiu publicat recent, solicitat de Comisie, a semnalat faptul că multe state membre îngreunează procedura prin care EPPO să fie eficientă, în jurisdicțiile lor, fie că este vorba de independență sau de conformitate cu legislația UE.
De exemplu, Slovacia a introdus o procedură rapidă pentru reforma codului penal și a început dizolvarea Parchetului Special care se ocupă de cazurile de corupție, inclusiv cele legate de oficiali din partidul de guvernământ Smer, condus de Robert Fico.
"Suntem foarte îngrijorați de acest aspect. Am avut aceeași reacție când a fost vorba despre Slovenia, unde guvernul a vrut să reducă pedepsele pentru cazurile de fraudă și unde multe cazuri ar fi închise, ceea ce este o amnistie de facto", a spus Kovesi, care a precizat că a trimis o scrisoare Comisiei în acest sens.
În 2022, EPPO a deschis un dosar legat de achizițiile de vaccinuri, în urma a sute de plângeri din partea cetățenilor cu privire la Pfizergate, o controversă în jurul președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen și a ceea ce s-a spus în mesajele text pe care le-ar fi schimbat cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, înainte de semnarea documentelor UE, cel mai mare contract de vaccinuri împotriva Covid-19 cu această companie.
"Dar nu vă faceți griji. Ne aflăm sub presiune, în orice caz, veți afla, pentru că acest lucru va fi public", a spus Kovesi.
Mandatul Laurei Codruța Kovesi ca procuror-șef al Parchetului European este de șapte ani, fără posibilitate de prelungire. Din biroul său din Luxemburg, ea conduce 135 de procurori europeni care efectuează investigații transfrontaliere de proporții mari în ceea ce privește infracțiunile cu bugetul UE.
