România și Bulgaria vor să ridice două hidrocentrale noi pe Dunăre: una se va situa între Turnu Măgurele și Nicopole, iar cealaltă va lega orașul Călărași de Silistra, o localitate din Bulgaria.
Considerate investiții profitabile de guvernele de la București și Sofia, stârnesc în același timp și îngrijorare. Experții de mediu susțin că prin construcția hidrocentralelor, vor dispărea multe specii de sturion, hering, iar altele, precum egrete, ciocănitori și stârci, vor fi puse în pericol.
Însă, îngrijorarea cea mai mare o reprezintă faptul că centrala nucleară de la Cernavodă contează pe apele Dunării pentru a-și răci reactoarele, iar o alimentare insuficientă ar putea opri funcționarea ori ar spori pericolul unor accidente.
Silvia Vlăsceanu, expert în energie, a vorbit la Euronews România pe această temă și a ținut să precizeze că cele două proiecte nu intră în conflict cu centrala nucleară de la Cernavodă.
Silvia Vlăsceanu, expert în energie: „Nu trebuie pusă problema, pentru că apa este uzinată, apa nu se pierde. La fel ca și la Porțile de Fier, apa este uzinată prin hidroagregate și își continuă cursul ajungând la vărsare în Delta Dunării. Deci, apa nu e pierdută, stocată sau eu știu, devine mai puțină pe cursul Dunării în zona Cernavodă. Ar trebui să nu ne gândim la scenarii de acest gen pentru că aceste proiecte nu au apărut peste noapte, sunt proiecte gândite simultan chiar. Cel de la Turnu Măgurele este gândit din anii '70, când deja se construia Cernavodă pentru cinci grupuri, nu două câte sunt în prezent plus încă două care urmează”.
Green Peace Bulgaria a dat în judecată Guvernul invocând absența unor dezbateri publice. În România nu ar fi existat încă o consultare a societății civile, momentan, pe subiect.
Silvia Vlăsceanu, expert în energie: „Hidrocentralele sunt cunoscute ca și intenție, nu au fost materializate pentru că e nevoie... Se vor face studii, va fi consultată societatea civilă, vor fi consultați investitori și așa mai departe, nu înseamnă că mâine începe construcția”.
„România beneficiază de cursul inferior al Dunării, unde debitul este cel mai mare. Nu toată Dunărea se pretează la amenajări hidroelectrice, în schimb Austria a amenajat 32% din potențialul hidroelectric al Dunării, România, doar 15%, Serbia, 15% și mult mai puțin Bulgaria și Slovacia. Deci, nu suntem prima țară care face astfel de amenajări hidroelectrice. Pe cursul inferior al Dunării, cel de care beneficiază România, nici jumătate din potențial nu e valorificat prin Porțile de Fier I și Porțile de Fier II”.
„E o energie constantă, curată, asigură securitatea și funcționarea în siguranță a sistemului electroenergetic. E o energie pe care multe țări și-ar dori să o aibă, să aibă un potențial hidroelectric, iar noi îl avem și nu suntem în stare să îl valorizăm la maximum”.
„Am văzut o hartă foarte interesantă. România este verde prin energia hidroelectrică pe care o produce. În luna aprilie, 80% din consumul energetic al României a fost asigurat prin energia hidroelectrică. În celelalte luni, e mai mult decât jumătate din consum asigurat prin energie hidroelectrică”.
