Doar nouă raioane din Republica Moldova au votat pentru modificarea Constituției în vederea aderării țării la Uniunea Europeană. Până și raioanele de la granița cu România, cum ar fi Ungheni, au pus majoritar ștampila pe „nu”. Diferența mică dintre cele două tabere, cea pro-europeană și cea pro-rusă, arată cât de divizată este societatea de peste Prut din punct de vedere geopolitic, spun analiștii.
Moldova, divizată între „da” și „nu” pentru Europa
Eu am făcut serviciul militar în Rusia și știu ce înseamnă Rusia și eu nu vreau Rusia. În Rusia sunt mai mulți bandiți comparativ cu Europa. Copiii mei locuiesc în Europa. Noi suntem de părere că a venit timpul ca Rusia să piardă.
Eu am locuit în Rusia și știu unde se poate ajunge. Nu îmi doresc asta pentru Republica Moldova.
Reporter: Crezi că Moldovei i-ar fi mai bine în UE?
Cred că da.
Mie nu-mi place Uniunea Europeană. Eu am lucrat acolo, am văzut cum e. E mai bine cu Rusia, după părerea mea. Și Rusia s-a schimbat cu mult, nu e ca înainte. Eu cred că e bine să fim cu toții în relații bune.
Reporter: Pentru ce ați votat?
Ca să nu ne integrăm în UE.
După referendum, cetățenii Republicii Moldova se împart în două tabere aproape egale. Deși balanța înclină spre parcursul european al țării, vedem, totuși, o diferență de doar câteva mii de voturi dintre pro-europeni și pro-ruși.
Moldovenii din Capitală, dar și cei din raioanele apropiate Chișinăului, au votat majoritar DA. Cei din nordul țării și din sud, cu excepția unui singur raion, au votat împotrivă.
Ce spun analiștii: mai poate Republica Moldova să-și continue parcursul spre aderarea la UE?
Radu Carp, profesor de științe politice: În condițiile unui vot atât de strâns, mai poate Republica Moldova să-și continue parcursul spre aderare? Pentru că înainte de alegeri se vorbea de termeni foarte optimiști, se spunea că nu 2030, s-ar putea chiar 2028. Să ne gândim că acest rezultat foarte strâns va produce o oarecare distanțare și la Bruxelles.
Mulți dintre cei care au votat cu NU la referendum au copii sau rude care muncesc în țări europene, dar și cetățenie română, adică sunt cetățeni europeni. Sunt, însă, și cetățeni ai Federației Ruse care au votat pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană.
Victor Juc, doctor habilitat în științe politice - Universitatea de Stat din Moldova: Nu este deloc întâmplător că se vorbește despre certuri în familie de ordin politic. Probabil, cei care consideră că Uniunea Sovietică poate fi restabilită și-au păstrat opțiunile. Probabil, convingerea actualei guvernări nu funcționează în acest caz.
Mihai Isac, analist de politică externă: Raioane, cum sunt Cahul sau Ungheni, care își datorează practic viața economică relațiilor pe care le au cu România și cu Uniunea Europeană. Pașaportul românesc sau pașaportul altor țări europene - Bulgaria, Portugalia sau Italia - practic, a salvat de la foame, de la sărăcie, mare parte din familiile regiunilor care au votat masiv împotriva referendumului constituțional pentru integrarea europeană.
Dezinformarea și influența Rusiei sunt încă la cote foarte mari în Republica Moldova. Până și preoții, unii dintre ei cu cetățenie română, au un rol important când vine vorba de propaganda rusească, spun analiștii.
Mihai Isac, analist de politică externă: Altarele ortodoxe din Republica Moldova sunt folosite împotriva populației ortodoxe de acolo. Vedem cazuri când mănăstiri construite de Ștefan cel Mare, Petru Rareș sau Vasile Lupu s-au transformat în focare de propagandă pro-rusă.
50,46% dintre moldoveni au votat cu DA la referendum pro-UE și 49,54%, cu NU, potrivit rezultatelor finale, publicate luni seara.
