Referendumul din Republica Moldova, care a întrebat cetățenii dacă susțin modificarea Constituției pentru aderarea la Uniunea Europeană, a scos la iveală o diviziune profundă între Chișinău, diaspora și raioanele din nordul și sudul țării.
Rezultatele arată o Moldovă împărțită, în care capitala și diaspora au susținut masiv integrarea europeană, în timp ce regiuni rurale și autonome au respins ideea aderării.
Chișinăul și diaspora, pilonii votului pro-european
Capitala moldovenilor a înregistrat o majoritate sigură în favoarea aderării la UE, cu 55,98% dintre alegători votând „DA”. Aceasta reflectă tendința pro-europeană a unui electorat mai deschis și mai conectat cu valorile europene. La fel, diaspora moldovenească, care a jucat un rol-cheie în recentele alegeri, a votat în proporție covârșitoare pentru schimbarea constituțională, subliniind susținerea pentru integrarea europeană în rândul cetățenilor moldoveni care trăiesc în afara țării.
Zonele rurale și regiunile autonome resping aderarea la UE
În contrast, rezultatele din raioanele rurale și regiunile autonome au evidențiat o opoziție puternică față de integrarea europeană. Regiuni din nord, precum Briceni (71,37% „NU”), Ocnița (78,94% „NU”) și Dondușeni (72,84% „NU”), au votat majoritar împotriva modificării constituționale. De asemenea, în sud, UTA Găgăuzia a înregistrat o respingere masivă a ideii de aderare la UE, cu un procent record de 94,84% voturi „NU”.
Această opoziție este adesea alimentată de o combinație de factori, inclusiv legăturile istorice și economice cu Rusia, dar și de influența mediatică rusească și politicile proruse ale autorităților locale.
Politolog: „Moldova este un puzzle politic”
”Mai sunt încă din datele pe care eu le-am văzut și confirmate, mai sunt încă 35 de secții de vot, înainte de a face o observație, aș remarca nivelul foarte profesionist de organizare a alegerilor în Republica Moldova de la care ar trebui să învățăm, pentru că doamna de la CEC a mulțumit tinerilor care s-au prezentat la vot.
E un gest de minimă bună-voință și respect. N-am auzit niciodată în România să se mulțumească tinerilor care au venit la vot. De altfel a mulțumit țărilor care a permis scrutinul electoral, să îl organizeze pe teritoriul lor.
Noi considerăm că este un drept care ni se cuvine, ori nu este așa. Țările care organizează vot în diaspora își asumă și ele niște obligații benevol.
Nici nu mai contează rezultatul final al referendumului, oricum arată o divizare masivă a societății din Moldova pe o temă unde ne-am fi așteptat să existe mai mult consens, respectiv integrarea în Uniunea Europeană.
Trebuie spus că guvernul de la Chișinău a făcut eforturi uriașe pentru a contracara propaganda rusă, eforturi pe care nicio țară nu le-a făcut, nici Ucraina, nici Georgia, și trebuie spus că această propagandă de cumpărare a voturilor a fost una masivă. Toate aceste încercări au fost respinse, vor urma probabil și în turul doi, dar a fost o operațiune de succes la Chișinău. Datorită concentrării pe acest efort, nu au mai existat resurse suficiente pentru a informa alegătorii.
Republica Moldova e un puzzle politic, adică nu există vreo localitate care să semene cu cealaltă. A contat felul în care a existat o informare din partea autorităților locale. Bătălia pe comunicare s-a făcut la autoritățile locale”, a declarat politologul Radu Carp.
