Sunt sau nu permise fructele de mare în perioada postului? În timp ce unii consideră că acestea se încadrează în categoria produselor de pește, alții spun că datorită lipsei sângelui acestea pot fi încadrate în categoria produselor de post. Euronews Romania a solicitat un răspuns oficial din partea Bisericii Române.
”Fructele de mare sunt asimilate consumului de pește în post, deci ele se consuma în zilele cu «dezlegare» la pește, duminica sau în alte zile de sărbătoare. Ele pot fi desigur permise celor cu anumite afecțiuni care fragilizează organismul, persoanelor bolnave sau adolescenților cu binecuvântarea duhovnicului.
La Sfântul Munte Athos se consumă sâmbăta și duminica, inclusiv în timpul Postului Mare, dar nu la toate mănăstirile.
Nu există încă o reglementare oficială în Biserică referitoare la fructele de mare, dar nu ar trebui nici supralicitate rolul și prezența lor, cum fac cei ce recomandă consumul lor oricând în post, nici respinse total, cum fac ultrarigoriștii.
Esențiale în post rămân discernământul, iertarea, împăcarea și faptele bune. Doar bunătatea ne salvează și ne înnobilează cu adevărat, nu „mâncarea de post” în sine. Postul alimentar are sensul lui foarte important, care nu trebuie subestimat, dar acesta nu e superior celui lăuntric și nici eficace din punct de vedere duhovnicesc dacă e rupt de postirea de răutate, invidie, bârfă și orice altceva rănește și distruge relația noastră cu ceilalți”, a transmis Biroul de Presă al Patriarhiei Române, la solicitarea Euronews România.
Creștin ortodocșii din Grecia mănâncă pește de Buna Vestire
Fructele de mare nu sunt însă printre opțiuni, potrivit reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române. Unul dintre argumentele este acela că în perioada Postului Mare, preoții de pe Sfântul Munte Athos consumă fructe de mare doar sâmbăta sau duminica. De cealaltă parte însă, grecii spun că midiile, creveții, caracatița sau scoicile nu le lipsesc de pe masă.
”În toate aceste 40 de zile, nu trebuie să consumăm nici pește, nici carne, nimic care să aibă legătură cu sângele. Fără pui, curcan sau orice altceva. Unii oameni nici măcar nu mănâncă ouă pentru că provin de la pui. Nu avem nevoie de ulei, cu excepția zilei de 25 martie când sărbătorim Buna Vestire cu pește. Doar atunci folosim ulei. Mâncăm fructe de mare și stridii. Pe acestea le putem mânca pentru că nu au sânge.
Este o categorie diferită de cea a peștilor. În timpul Săptămânii Mari, mănânc fructe de mare, salate și paste. Paste cu roșii și niște busuioc. Caracatiță și stridii poți mânca, desigur. Avem și legumele pe care le putem mânca și care sunt foarte bune pentru că conțin proteine, la fel și fructele de mare. Nu îți lipsește nicio vitamină. Peștele se poate mânca doar pe 25 martie, când este o sărbătoare importantă pentru noi. Este o sărbătoare militară, o sărbătoare politică, dar și o sărbătoare creștină. Sărbătorim Buna Vestire”, a afirmat Vicky Kalogerra, o localnică din Atena.
Preot: Postul este o jerftă, să renunți la ceea ce este plăcut și bun
În direct la Euronews România, preotul Bogdan Ivanov, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj, a explicat că ”postul nu urmează o rețetă anume”, iar ”fiecare om poate, după conștiința lui, să aleagă să postească”.
”Trăim într-o lume în care nu mai suntem departe de aceste roade ale mării, așa cum sunt numite ele. (...) Postul ține de conștiința și de puterea fiecărui om de a-l ține. Postul nu urmează o rețetă anume, un anumit tipic de mâncare, deși în această privință noi avem foarte bine rânduite toate recomandările.
Avem tipicul mare al Sfântului Sava. Avem regulile sfântului Simeon al Tesalonicului, adică avem o întreagă experiență a Bisericii care prescrie în primul rând călugărilor, dar prin ei și mirenilor, adică nouă celor care trăim în lume care sunt regulile alimentare și ce se mănâncă”, a afirmat preotul Bogdan Ivanov.
În cărțile de cult nu se face referire la fructele de mare
”În cărțile de cult, la finalul fiecărei slujbe, se spune într-o proporție ce se poate mânca la masa de seară.
Nu se face referire la fructele de mare, probabil și pentru faptul că nu erau foarte cunoscute atunci sau foarte gustate, așa cum le gustăm noi astăzi, așa că în privința calităților de mâncare de post sau nu putem să ne lăsăm mai mult pe mâna colegilor noștri creștini ortodocși din Grecia și în special din zonele maritime unde ei consumă în mod frecvent astfel de fructe.
E adevărat că regula de bază e atunci când mănânci o mâncare să nu aibă origini animale și să nu fie provenită de la un animal care are sânge și în special sânge cald.
Cred că fiecare om poate, după conștiința lui, să aleagă să postească. Nu e un scop în sine, este doar un mijloc de purificare trupească, sufletească și de despătimire, în primul rând. Asta ne interesează când ne apropiem de Sfintele Paști”, a mai precizat părintele Ivanov.
Recomandările preoților: Putem să trăim cu o mâncare ceva mai slabă caloric
”Dacă e să cădem într-o pedanterie culinară și ne gândim mai mult ce mâncăm și cât de rafinăm mâncăm, putem să pierdem din vedere tocmai exercițiul, adică ce ne demonstrăm nouă în post; că putem să trăim (...) cu o mâncare ceva mai slabă caloric și chiar dacă suntem condiționați de materie, pentru că fără a mânca această materie hrănitoare, noi am muri (...) putem toți să trăim și să arătăm că suntem liberi de ea.
Postul este o jerftă, să renunți la ceea ce este plăcut și bun și sub aspectul gustului, tocmai pentru a lăsa mai mult loc bucuriei pe care trebuie să o simți mult mai intens atunci când te împărtășești de vestea Învierii Domnului, de această viață nouă pe care noi o primim.
Riscăm să vorbim mai mult despre post din perspectiva alimentară și mai puțin din perspectiva lui ascetică și duhovnicească.
Cred că ar trebui să ne gândim nu atât ce mâncăm. Cum ne spune și Mântuitorul în Evanghelii, să nu vă gândiți la ce veți mânca sau ce veți bea, ci Dumnezeu ne rânduiește asta și cumva la cum ne comportăm și ne primenim sufletește în timpul acestui post”, a concluzionat preotul Bogdan Ivanov, la Euronews România.
