Puțin peste o treime dintre candidații la alegerile parlamentare din 1 decembrie sunt femei. Partidele mari stau cel mai prost la capitolul reprezentare de gen. Dar mai important decât numărul de candidate de pe liste este plasarea lor, iar aici toate formațiunile au restanțe, confom studiului făcut de Expert Forum. Partidele dau vina pe societatea românească, în care femeile nu au fost încurajate să participe la viața politică.
La alegerile din 1 decembrie sunt în total 8.284 de candidați. Pe listele partidelor politice sunt 35% femei, conform studiul făcut de Expert Forum.
Arina Delcea, jurnalistă Euronews România: „Cel mai bine stă SOS România. Partidul condus de Diana Șoșoacă, aflat la primul test electoral general, are 45% femei pe liste. Dacă vedeți în continuare acronime pe care nu le cunoașteți, e de înțeles.
E vorba de partide mici fără prea mari șanse de a intra în Legislativ, precum Partidul Social Democrat Unit, Alternativa pentru Demnitate Națională sau Partidul Social Democrat Independent. Haideți să ne uităm la formațiunile cu vechime care probabil vor trece pragul electoral de 5 procente. UDMR ar sta cel mai bine, cu 35% femei pe liste. PSD, 33%; USR, 32%, AUR, 29%, o scădere față de anterioarele alegeri, iar liberalii au doar 28% candidate în oferta lor electorală pentru Camera Deputaților și Senat”.
Formațiunile mici au propus, deci, mai multe femei decât partidele consacrate. Cei care au realizat studiul vin și cu o explicație.
Septimius Pârvu, expert electoral: „Nu înseamnă neapărat că dacă pe ansamblu avem o cifră mai mare și la partidele care chiar intră în Parlament, avem aceeași situație.”
Expertă în egalitatea de gen: „Partidele politice sunt structuri patriarhale, profund masculinizate”
Partidele care chiar intră în Parlament funcționează după reguli nescrise, spun experții. Iar criteriile luate în calcul la crearea listelor pentru alegerile generale nu sunt transparente.
Oana Băluță, conferențiar universitar: „Partidele politice sunt structuri patriarhale, profund masculinizate. Au membri care au inclusiv stereotipuri și prejudecăți în legătură cu felul în care este configurat leadershipul politic.”
Indiferent de mediul în care se pune la cale viața politică, femeile sunt ocolite atunci când vine vorba despre plasarea pe liste pe locuri eligibile, care pot asigura un fotoliu de deputat sau senator.
Arina Delcea, jurnalistă Euronews România: „Doar 23% din femei sunt pe locul întâi pe liste. Pe poziția a doua sunt 38%, pe locul al treilea sunt 44 %, iar pe al patrulea, 42%. Ce e de observat aici: Pe primul loc, sunt evident mult mai mulți bărbați decât femei, dar cu cât înaintăm în listă, diferența devine mai mică.
Sigur, și șansele de a intra în Parlament scad. Să vedem câte femei au pus partidele pe primul loc, poziție, evident, eligibilă în cele mai multe circumscripții. În top este și aici SOS România, cu 22 % femei. PSD a propus 20% femei pe primul loc. Este urmat de USR și AUR, cu 18 procente. Liberalii au susținut 16% femei pe prima poziție pe liste.”
Sunt câteva partide care, în unele circumscripții, au rămas fără liste pentru parlamentare. Ele au fost respinse pentru că nu cuprindeau femei. În această situație au fost și PNL și Forța Dreptei. Legea prevede doar că listele trebuie să aibă reprezentanți ai ambelor sexe, fără să conteze poziționarea lor în ierarhie.
Oana Băluță, conferențiar universitar: „Este o narațiune extrem de neconstructivă și o narațiune falsă, să corelăm lipsa meritelor și a competențelor cu faptul că femeile nu ocupă locuri eligibile pe listele partidelor.”
Ce spun reprezentanții partidelor
La nivel declarativ, niciun lider de partid nu susține că femeile nu ar fi pregătite ori competente în politică sau administrație.
Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD: „Nu vom putea ajunge foarte repede la o cotă egală de gen pentru că a fost o perioadă când femeile probabil că nu au fost foarte atrase în a intra în viața politică. Are legătură cu probabil o reticență, probabil moștenită, a femeilor de a se implica în politică și de a merge pe acest drum până la capăt.”
Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL: „Oricât de implicat ar fi de exemplu, ca structură centrală de decizie, selecția candidaților este descentralizată, se realizează la nivelul filialelor județene.”
Dacă social-democrații și liberalii spun că sunt preocupați de subiect și speră să aibă pe liste din ce în ce mai multe femei, USR și AUR se declară mulțumite, ba chiar subliniază că genul nu contează atunci când se întocmesc listele pentru alegeri.
Cristina Prună, purtătoarea de cuvânt a USR: „Este vorba până la urmă și de mediu. În București aș putea să spun că avem foarte multe colege în filiala noastră din București. Și, dacă ne uităm în orașele mari, cred că femeile merg mai mult către politică decât în orașele ma mici sau în zona rurală.”
Dan Tănasă, purtătorul de cuvânt al AUR: „Noi nu susținem în niciun caz ideologia aceasta de tip WOKE, neocomunistă, ideea că trebuie să avem cote de gen în politica românească”.
Pe listele pentru parlamentare sunt 35% femei
În România, femeile reprezintă 51,5% din numărul total al locuitorilor, dar pe listele pentru parlamentare sunt 35% femei. În Parlament sunt mai multe inițiative legislative care vizează introducerea de cote de gen în politică, numai că, de mai mulți ani, sunt plimbate dintr-un sertar în altul.
Studiile arată că a crescut substanțial implicarea femeilor în politică în ultimii 20 de ani în cele 11 țări care au adoptat cote de gen pentru alegerile parlamentare. Printre ele, Franța, Belgia, Portugalia, Slovenia, Spania sau Grecia.
Arina Delcea, jurnalistă Euronews România: „Aș puncta că, una peste alta, stăm ușor mai bine față de scrutinurile anterioare. În 2020, au fost în total 29,5% femei pe liste, iar în 2016, 27,7%.”
Pe de altă parte, dacă ne comparăm cu restul Europei, vedem că România se clasează pe ultimul loc în Uniune în ce privește egalitatea de gen. Iar în domeniul politic, Indexul European al Egalității de Gen arată că am înregistrat o scădere considerabilă în ultimii ani.
