Prioritățile Uniunii Europene și ale românilor s-au schimbat după toate crizele prin care a trecut. Asta reiese din macro studiu realizat de IPSOS la comanda Euronews. Oamenii sunt preocupați de nivelul de trai, de prețurile ridicate și mai puțin de schimbările climatice. La nivelul României, cele mai multe îngrijorări vin tot din zona economică și țin de prețuri, rata de șomaj și creștere economică.
Ce priorități are Uniunea Europeană
Problemele economice sunt prioritare, potrivit studiului IPSOS realizat la comanda Euronews. 68% dintre europeni consideră o prioritate lupta cu prețurile crescute, iar 64% văd ca esențială reducerea inechităilor sociale, și un accent mai mare pus pe sistemul de pensii și cel de sănătate. Migrația ilegală, șomajul sunt teme care preocupoă europenii, însă luptă împotriva schimbărilor climatice preocupă doar unul din doi europeni.
Costul ridicat al vieții îngrijorează Europa
Costul ridicat al vieții preocupă mult Europa, iar lupta împotriva prețurilor ridicate este o prioritate pentru 7 din 10 europeni. Dacă ne uităm la țările care sunt cele mai proecupate de acest aspect, Portugalia este pe primul loc, mult peste media europeană 84% cdintre protughezi consideră acest subiect o prioritate. Românii sunt și ei printre cei extrem de preocupați de prețuri 72%. Finlandezii par cei mai puțini preocuopați, sub media europeană, 45%.
Reducerea inechităților sociale, sistemul de sănătate și pensiile preocupă 6 din 10 europeni. Portugalia este din nou țara care pune cel mai mare accent pe acest capitol, peste media europeană, cu 82%. În România 76% din populație consider o prioritate lupta contra inechităților sociale, în timp ce Danemarca este, potrivit macro studiului IPSOS, cel mai puțin preocupată, cu 13% sub media din UE.
Cât de importantă este creșterea economică pentru europeni? Pentru 6 din 10 este o prioritate, iar țara cea mai îngrijorată de acest aspect este din nou Portugalia cu 82%. Urmează România cu 79%, Grecia cu 78%. Deși a avut o creștere economică de doar 0.1% în 2023, Olanda, pare cea mai puțin preocupată de cum ar putea propulsa economia, 41%, sub media europeană de 62%.
Migrația, o problemă europeană, dar care preocupă mai ales Olanda, Germania și Austria
Migrația ilegală este o problemă des ridicată la nivelul Uniunii Europene. O confirmă și datele IPSOS în ceea ce privește preocuparea oamenilor. 59% dintre europeni consideră asta o prioritate. Olanda, Germania și Austria au un interes crescut în ceea ce privește politicile UE pentru migrație cu 70%, 65% și respectiv 62%.
Pe de altă parte, locuitorii Uniunii sunt pentru întărirea frontierelor și lupta împotriva migrației ilegale în proporție de 71%. Dacă ne uităm la țările cu cel mai mare interes în a lupta contra migrației, chiar în detrimentul valorilor umane, observăm primele clasate: Polonia, Bulgaria și România. În ciuda discursului public al liderilor austrieci, interesul pentru a rezolva această problemă este sub cel al României, de exemplu, la 74%, peste media europeană totuși.
5 din 10 europeni, preocupați de rata șomajului
La nivelul UE rata șomajului a coborât în 2024, la 6.4%, dar chiar și așa îngrijorarea persistă. 57% dintre europeni consideră asta o prioritate. Iar țări precum Portugalia sau Spania sunt mult peste media europană ca prioritate pentru această temă, cumva justificat și de rate crescute ale șomajului în interiorul acestor țări.
Atenția europeană de mută de la probleme climatice, la cele economice
Datele studiului IPSOS ne arată un lucru interesant. Preocuparea europenilor pentru problemele ce țin de climă este mai redusă, iar problemele economice cu care se confruntă ce țin de taxe, prețuri mari sau inflație au prioritate. Doar unul din doi europeni consideră o prioritate măsurile luate pentru a combate schimbările climatice. Danemarca și Suedia de exemplu sunt peste media europeană ca interes, cu 69%, respectiv 62%, în timp polonezii sunt cei mai puțini interesați, doar 3 din 10.
Datele merg mai departe, și ne arată că dacă ar fi să se ia măsuri pentru a combate schimbările climatice, dar care să aibă repercursiuni economice și să afecteze puterea de cumpărare, doar 45% dintre europeni sunt pentru. Românii sunt sub media europeană cu 38%.
