Apărarea antiaeriană a României nu poate detecta orice obiect care ajunge pe teritoriul țării, spun specialiștii. Chiar dacă Armata Română și aliații au în dotare echipamente moderne care pot depista majoritatea amenințărilor, drona care a ajuns în Tulcea nu a fost văzută pe radar. Experții militari spun că, deși probabilitatea ca un astfel de incident să aibă loc este mică, ea ar fi trebuit prevăzută de autorități.
Ministerul Apărării spune că a negat inițial că o dronă rusească s-a prăbușit pe teritoriul României pentru că niciun astfel de aparat nu a fost văzut pe radar.
Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt la Ministerului Apărării: ”Acum trebuie să înțelegem că cel puțin în radiolocație, lucrurile nu sunt negociabile. Fizica este aceeași în orice în orice zonă a lumii, la înălțimi mici și foarte mici, imaginea radar, cu cât se coboară în altitudine, imaginea radar este din ce în ce mai greu de obținut.”
Creșterea capacității de supraveghere în apropierea granițelor cu Ucraina
După ce resturi dintr-o dronă au fost găsite în zona localității Plauru, autoritățile au început o anchetă pentru a stabili cu exactitate proveniența aparatului de zbor. Analiștii militari cred însă că drona aparținea Rusiei și spun că detectarea unui astfel de aparat este destul de dificilă.
Sandu Valentin Mateiu, analist militar: ”Avem un sistem de apărare antiaeriana, control al spațiului aerian, supraveghere a spațiului aerian destul de bine pus la punct. Integrat în NATO, avem senzori buni, FPS 117, este un locator performant, face parte din ORAD, îl folosesc canadienii și americanii și avem și gap filler-ul, un alt locator care acoperă dar, exact asta este problema cu dronele, zboară la înălțime mică și au suprafața de reflecție mică, dar, un alt dar, veneau de la vreo 400 de km, pe deasupra mării. Sunt greu de detectat, dar nu imposibil.”
Hari Bucur-Marcu, expert militar: ”Există suprapuneri de monitorizare, monitorizare din satelit, există o monitorizare de la AWACS, este o monitorizare din avioanele care fac serviciul de luptă în aer în zona respectivă, există o monitorizare din partea radarelor, există senzori și există observația directă. cu ochiul liber al omului. În momentul în care se lansează o racheta, de exemplu, de pe o navă din Marea Neagră, se știe exact la secunda în care s-a lansat ce traiectorie posibilă are. Cu dronele este un pic mai diferit, depinde de tipul de dronă, depinde de rima dronei că sunt drone care nici nu au amprenta radar, adică ele ca atare nu pot fi văzute pe radar pentru ca nu au amprentă, fie pentru că au sisteme din-acesta de mascare, fie pentru că sunt prea mici.”
Ministerul Apărării a transmis că a luat măsuri suplimentare pentru ca în zonele din apropierea granițelor cu Ucraina să fie crescută capacitatea de supraveghere și de apărare antiaeriană.
