În Republica Moldova, dezbaterea privind aderarea la Uniunea Europeană a intrat într-o fază critică, odată cu organizarea referendumului care a avut loc odată cu alegerile prezidențiale.
Cetățenii moldoveni au fost chemați să răspundă la o întrebare esențială: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Dacă majoritatea votanților susțin modificarea, integrarea în UE va deveni un obiectiv strategic înscris în Constituție. Acest pas ar oficializa ireversibilitatea parcursului european al Moldovei, subliniind identitatea europeană a țării.
Cum a apărut referendumul pentru aderare la Uniunea Europeană
Rusia, un factor influent în regiune, se opune ferm apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, iar Moscova a fost acuzată că încearcă să saboteze procesul prin diverse mijloace de influență politică și economică.
În paralel, Guvernul pro-european condus de Maia Sandu speră să consolideze drumul european al Moldovei, dar susținerea internă este fragilă, cu tensiuni politice și sociale în creștere
Validarea referendumului a depins de prezența la vot, care a depășit 40% și trebuia să atingă pragul a cel puțin o treime dintre alegători (aproximativ 1,1 milioane de cetățeni).
Ce înseamnă răspunsul majoritar ”NU” la vot
Dacă referendumul trece cu ”NU” este o opțiune mai rea dacă nu era validată. Astfel, se va confirma la nivel de referendum constituțional, cu statut de lege supremă, că oamenii nu-și doresc integrarea europeană.
Totuși, în cazul unui rezultat negativ, procesul de integrare europeană nu ar fi oprit complet, dar ar putea întârzia semnificativ, cu posibilitatea de a organiza un nou referendum abia peste doi ani.
Deși sprijinul pentru aderarea la UE este larg răspândit în rândul cetățenilor moldoveni, există îngrijorări că o victorie a opțiunii „Nu” ar putea trimite un semnal negativ la nivel internațional, subminând eforturile Moldovei de a se integra în structurile europene și de a accesa beneficiile economice și politice asociate acestei integrări