Ministerul Finanțelor a publicat vineri planul fiscal cu care guvernanții îl vor prezenta săptămâna viitoare la Bruxelles, cu scopul de a agrea un calendar de reducere a deficitului sub pragul de 3%
În documentul de peste 120 de pagini, Guvernul promite o serie de reforme în domeniul fiscal-bugetar, în ceea ce privește salariile și pensiile, mediul de afaceri, însă nu apar și măsuri concrete în acest plan fiscal bugetar pe care Executivul urmează să-l trimită Comisiei Europene.
Sunt multe semne de întrebare în continuare. Nu avem răspunsuri cu privire la marile întrebări din ultima perioadă: ce se va întâmpla cu pragul pentru IMM-uri, cota unică și o eventuală eventuală creștere a taxelor și impozitelor.
Documentul Guvernului conține zeci de pagini în care este analizată situația economică actuală. De asemenea, sunt lansate mai multe ipoteze. Ce ar urma să se întâmple în cazul în care se aplică o anumită măsură? Însă nu se menționează exact care este până la urmă alegerea Guvernului.
Creșterea salariilor ar urma să fie ponderată din 2026. Ce se întâmplă cu facilitățile din construcții
Ar urma ca din 2016 Guvernul să pondereze creșterea salariilor în domeniul public. Mai precis, urmărește reducerea cheltuielilor publice cu 5% pentru perioada 2026 - 2031, prin ponderarea creșterilor salariale din domeniul public.
De asemenea, urmează să se elimine facilitățile fiscale din construcții etapizat, începând din 2025.
Guvernul mai vrea să facă investiții de 45 de miliarde de euro, dintre care 31 de miliarde de euro, finanțare europeană, până în 2027. Totodată, își propune să crească veniturile bugetare de la 29,59% din PIB la 31,12% până în 2031.
De asemenea, o creștere a plafonului 2 de pensii de la 4,75% la 6% până în 2031. Nu este însă forma finală a măsurile ce urmează a fi implementate.
Guvernul urmează să trimită acest document de 122 de pagini oficialilor de la Bruxelles și apoi încep negocierile.
Guvernul vrea mai multă îngăduință din partea UE pentru ajustarea deficitului bugetar
Executivul vrea ca în șapte ani să reducă deficitul bugetar cu 5,4% de la 7,9%, cât este în prezent, la 2,5% din PIB în 2031. Solicită oficialilor de la Bruxelles extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar, de la patru ani, cât indică în prezent tratatul de funcționare a UE, la șapte ani.
Guvernul PSD-PNL încearcă să evite să își asume măsuri nepopulare care eventual ar putea duce la o reducere a scorului electoral, în condițiile în care am intrat în campania electorală pentru alegerile prezidențiale și suntem în precampanie pentru alegerile parlamentare.
Rămâne de văzut dacă este vreo măsură pe care actualul Guvern și-o va asuma, pentru că la finalul anului avem alegeri și poate că multe dintre măsurile contestate public ar urma să fie lăsate în sarcina viitorului Executiv.
Adrian Bența, consultant fiscal: „Sunt foarte previzibile creșterile de taxe”
În direct la Euronews România, consultantul fiscal Adrian Bența a evidențiat că documentul Guvernului nu detaliază „destul de clar și negru pe alb, și asumat” prin ce măsuri vor fi crescute încasările la buget.
„Avem în față o culegere de economie la modul teoretic, în sensul că vom crește ponderea încasărilor, taxelor în PIB. Vom avea mai multe venituri bugetare ca procent în PIB, dar spune nicăieri destul de clar și negru pe alb, și asumat cum se face această situație.
Dacă luăm, de exemplu, facilitățile în construcții. Spune că începând cu trimestrul întâi pe o perioadă de mulți ani se vor elimina facilitățile din construcții. Reamintesc că salariații din domeniul construcțiilor au scutire la impozitul pe venitul din salarii pentru 10.000 de lei și, în același timp, nu sunt obligați să plătească pilonul 2 de pensii, dar pot să facă acest lucru opțional.
Prin urmare, se dorește eliminarea acestui 10% pe o perioadă îndelungată de ani”, a afirmat Adrian Bența.
Analist: „Suntem în alegeri, dar până la urmă acele microîntreprinderi sunt contributoare la bugetul de stat și acei patroni de firme trebuie să știe cât plătesc.”
„Cel mai important moment din fiscalitatea noastră este cât va fi cota de TVA de la anul. Este, așa cum se vehiculează în presă, la un procent majorat. Nu știm cât. Acest document nu spune dacă se păstrează cota de TVA de 19% sau se va majora cota de TVA. Nu spune acest document dacă se păstrează cota unică.
Nu spune ce se întâmplă cu impozitul pe dividente al patronilor care și ei au drept de vot. În mod indirect, se recunoaște că în urma măsurilor fiscale actuale s-au pierdut încasări bugetare pentru salariile desființate, pentru contractele de muncă desființate de circa două miliarde de lei.
Atunci se pune problema, care sunt cele mai importante măsuri în domeniul fiscal? Nu le regăsim în acest document. Dimpotrivă, problema impozitării microîntreprinderilor și vorbim despre aproape 800.000 de microîntreprinderi se lasă în grija viitorului Guvern.
E adevărat, suntem în alegeri, dar până la urmă acele microîntreprinderi sunt contributoare la bugetul de stat și acei patroni de firme trebuie să știe cât plătesc”, a explicat consultantul fiscal.
Accideze la bere cresc din 2025
„Nu mai cred în dictonul Guvernului care spune: noi nu vom majora taxele. Nu mai târziu de ieri, s-a publicat în Monitorul Oficial ordonanța 123 care majorează accizele la bere de la anul.
Prin urmare, sunt foarte previzibile creșterile de taxe și, din păcate, contribuabilul din mediul privat le suportă”, a mai spus Bența.
Întrebat dacă România este în pericol să termine anul cu un deficit de 8%, consultantul fiscal
Motivul pentru care deficitul direcționat spre investiții este considerat bun
„Noțiunea de deficit trebuie analizată prin ce faci cu acel deficit. Dacă acel deficit se duce către investiții publice, dacă se duce către dotare în Armată, chiar dacă nu este o investiție productivă, dar este o investiție necesară, dacă acel deficit se duce către finanțarea sistemului de învățământ.
Așa cum este astăzi sistemul de învățământ va fi viitorul României peste 40 de ani.
Dacă acest deficit se duce către modernizarea spitalelor, pentru sănătate, atunci acel deficit este bun, chiar dacă este mare.
Dacă acel deficit se duce în consum și vedem că sunt foarte multe bunuri consumate din import, de fapt, deficitul noi îl exportăm în buget.
Dacă acel deficit se duce către zona de investiții și trebuie să recunoaștem că s-au mai făcut investiții în ultimul timp în infrastructură, acel deficit este bun chiar dacă e mare.
Consumul, finanțare salariilor din domeniul public, uneori nejustificate nici ca număr, nici ca productivitate, finanțare unei zone de asistență social pentru oameni care poate pot să muncească, ăla nu este un deficit bun”, a concluzionat el.
