Următorii șapte ani ar putea aduce un val de taxe și impozite mai mari pentru români. Este avertismentul analiștilor economici, care atrag atenția că planul fiscal al Guvernului ascunde ceva. Mai exact, noi poveri financiare pentru oameni.
Schița documentului, obținută, pe surse, de Euronews, nu indică mecansimele prin care Executivul vrea să ajungă la ținte macroeconomice mai mult decât optimiste.
De ce Guvernul nu publică nici în ultimul ceas planul fiscal al României pe șapte ani?
Guvernul nu publică nici în ultimul ceas planul fiscal al României pe șapte ani, cu doar câteva zile înainte de a-l trimite la Comisia Europeană. În schița obținută de Euronews nu sunt prezentate mecanismele prin care Executivul vrea să ajungă la ținte macroeconomice mai mult decât optimiste. Iar asta îi face pe analiștii fiscali să se întrebe dacă nu cumva guvernanții vor să crească taxele și impozitele, dar nu spun nimic deocamdată, pentru că e perioadă electorală.
În planul fiscal pentru șapte ani, Guvernul prevede o creștere spectaculoasă a veniturilor la buget, din impozitele pe venit și salariu. Reprezentanții sindicatelor se tem că, de fapt, înseamnă o nouă povară pe salariați.
Horațiu Raicu, președintele Federației Naționale a Lucrătorilor, afiliată BNS: „Practic, incapacitatea Guvernului de a colecta mai mulți bani, de a eradica evaziunea fiscală, o transferă către zona unde se pot colecta mai ușor banii, respectiv în zona de muncă, prin taxarea în plus a muncii, printr-o impozitare progresivă și/sau prin zona de TVA".
Țintele optimiste privind deficitul ridică alte semne de întrebare. Cum va putea fi el redus?
Adrian Bența, consultant fiscal: „Reducerea deficitului se poate face prin trei măsuri neplăcute, dar posibile. Reducerea cheltuielilor publice, ceea ce nu cred că se poate realiza, mai ales după un an electoral. Sau probabil sunt reduceri de cheltuieli publice nesemnificative; ceșterea veniturilor bugetare, adică taxe mai mari - e previzibil, dar nu e o certitudine creșterea de taxe; sau îndatorarea României deja destul de mult în ultimul timp."
Expertul în fiscalitate Gabriel Biriș dă un exemplu concret care ar putea trăda intenția guvernanților de a crește impozitele.
Gabriel Biriș, expert în fiscalitate: „Avem un hop. De la 2,8% anul acesta - nu știu cum au 2,8, eu cred că au 2,5% - la 4% anul viitor. Adică o creștere de 1,2% înseamnă cam 40%. Cum poți să crești cu 40% veniturile dintr-un impozit important, altfel decât făcând ceva cu cota? Deci cred că aceste cifre anunță o majorare a cotei unice, de la 10 la 14 sau 15%."
În plus, consultantul spune că veniturile mai mari din TVA ar putea însemna creșterea acestuia cu două procente, de la 19% la 21%.
Un alt punct sensibil e datoria publică, ce va ajunge și va depăși temporar 60%. Asta înseamnă dobânzi de 3% din PIB, spune redactorul șef al Cursdeguvernare.ro, Cristian Grosu. E mai mult decât bugetul alocat Apărării. Jurnalistul atrage atenția și asupra unor gafe din planul fiscal.
Cristian Grosu, redactor-șef Cursdeguvernare.ro: „Dobânzi de 6,9%. Este profund ilogic. Cum adică? În timp ce eu scad deficitul, mă împrumut mai scump? Adică devin o țară mai riscantă? Dai niște semnale incredibil de dezavantajoase în piață. Cei care te împrumută ce-or să facă? O să spună: aha, deci sunt pregătiți să se împrumute mai scump."
Și tot în document, Guvernul dezvăluie cursul leu-euro la care își face calculele în viitor.
Cristian Grosu, redactor-șef Cursdeguvernare.ro: „Să vii și să spui că la anul cursul va fi 5,03 și va ajunge la 5,4 în 2031 și să pui tu an pe an... Păi euro e o marfă. Tu, practic, arăți ce cărți ai în mână. Este exact ca și cum Isărescu ar ieși și ne-ar spune la ce bancă își ține el banii și ce randamente socotește el că sunt demne de luat în considerare."
Nu e clar nici dacă facilitățile fiscale din construcții, agricultură și IT vor fi sau nu menținute. Nici statutul pragului pentru microîntreprinderi nu e bătut în cuie.
