Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie, și-a exprimat speranța că piesele din tezaurul dacic furate din Muzeul Drents din orașul olandez Assen vor fi recuperate de Poliție, însă a recunoscut că există și o „piață complet neagră” în care „persoane care au resurse și vor să investească în bunuri de prestigiu”.
Într-un interviu acordat Euronews România, Ernest Oberländer-Târnoveanu a recunoscut că a luat în calcul să demisioneze de la conducerea Muzeului Național de Istorie, însă „în acest moment suntem în plină furtună, în ochiul uraganului și nu cred că ar fi un gest onorabil din partea mea să îmi dau demisia”.
Directorul Muzeului Național de Istorie a vorbit despre ancheta deschisă în cazul pieselor de tezaur furate din Olanda după ce a fost audiat în Comisia de Cultură din Camera Deputaților.
„Nu putem ieși din cadrul normal, evident acestea ar trebui recuperate de Poliție. Este o faptă penală și trebuie rezolvată. În multe cazuri s-au produs și negocieri între instituția vătămată și făptași. Nu pot să dau o soluție care este calea cea mai bună. Eu prefer calea legală, adică Poliția să recupereze obiectele”, a afirmat Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Coiful și brățările dacice furate din Olanda nu ar putea fi vândute pe piața legală de antichități
„Nu pot fi vândute pe piața legală de antichități pentru că aceste obiecte sunt extrem de bine cunoscute. Niciun muzeu, nicio colecție și niciun colecționar care respectă legea nu ar investi sume consistente în asemenea piese.
Sigur că există și o piață complet neagră, cu colecționari sau persoane care au resurse și vor să investească în bunuri de prestigiu. Aici dimensiunea geografică pot să spun că este mondială. Nu poți să spui că numai o anumită zonă geografică ar putea să fie locul final unde ajunge piesa”, a explicat directorul Muzeului Național de Istorie.
Întrebat cine ar trebui să-și asume răspunderea la nivelul Guvernului pentru această criză, Ernest Oberländer-Târnoveanu a spus că nu poate comenta „cine ar trebui să ia decizii de această natură”.
Ce măsuri de securitate a cerut directorul Muzeului Național de Istorie pentru protejarea tezaurului dacic trimis în Țările de Jos
„Am luat toate măsurile care sunt prevăzute de lege. Nu pot să controlez alte măsuri care nu sunt luate Muzeul Național de Istorie, mai ales o instituție care este la 1.700 de kilometri. În contract am cerut respectarea tuturor măsurilor de securitate. În mod obișnuit, acelea ar fi fost suficiente dacă ar fi fost respectat contractul.
În contractul nostru față de contractul cadru pe care Ministerul Culturii l-a înaintat instituțiilor prin ordinul 504, am cerut pază permanentă 24 de ore din 24, șapte zile din șapte, cu existența unei persoane în camera de control în permanență, o persoană care să aibă mijloace de comunicare rapidă.
De asemenea, am solicitat ca sistemul de securitate al Muzeului Drents din Assen să fie conectat direct la Poliția Locală și de asemenea am solicitat ca obiectele să fie prezentate în vitrine securizate”, a afirmat Ernest Oberländer-Târnoveanu, pentru Euronews România.
„În contract era prevăzut că orice incident de securitate trebuie să fie raportat. Atâta vreme cât nu au existat rapoarte privind incidentele de securitate până în dimineața zilei de 25 ianuarie, nu exista niciun motiv că considerăm că muzeul nu își respectă angajamentele contractuale”, a adăugat el.
Ernest Oberländer-Târnoveanu ia în calcul demisia
„Sigur că acest lucru îl am în vedere după ce va veni momentul. În acest moment suntem în plină furtună, în ochiul uraganului și nu cred că ar fi un gest onorabil din partea mea să îmi dau demisia.
Oricum intenționam să demisionez și îmi asumasem un ultim angajament, acela de a rezolva problema găsirii unor spații corespunzătoare din punct de vedere a securității și a conservării pentru mutarea patrimoniului, laboratoarelor și birourilor”, a motivat el.
Era o nevoie de o hotârâre de Guvern pentru organizarea expoziției cu obiecte de tezaur dacic în străinătate?
„Nu, pentru că această expoziție nu a fost făcută cu participarea mai multor autorități, adică mai multor ministere, cum a fost cazul expoziției de la Madrid sau Roma. Această expoziție este organizată de Muzeul Național de Istorie a României, respectând toate prevederile din legislația română privind organizarea expozițiilor, exportul temporar de patrimoniu, transportul, asigurările, toate acestea au fost respectat absolut complet”, a explicat Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Cum a fost realizată evaluarea de risc a bunurilor de patrimoniu
„Evaluarea de risc se face în interiorul muzeului, pe baza a ceea ce se cheamă «facilities report». În acest document, instituția care primește patrimoniul, împrumutătoare, își prezintă toate structurile, nu numai de securitate, dar tot sistemul de funcționare. Și pe baza acestor elemente se face o analiză. Am și cerut suplimentarea măsurilor de securitate. În contract ele sunt prevăzute”, a afirmat el.
Ernest Oberländer-Târnoveanu: Nu am făcut niciodată politică de partid
„Audierile (în Comisia de Cultură, n.r) sunt necesare. Problema este cum sunt făcute și dacă o asemenea nenorocire nu este instrumentalizată pentru luptele politice dintre partide. Eu nu sunt membru de partid, nu am făcut niciodată politică de partid. Am ținut instituția Muzeului Național de Istorie în afara luptelor de partid și consider că este greșit și este un factor de vulnerabilizare - transformarea luptei politice în toate situațiile”, a concluzionat el.
