Conducerea Muzeului de Istorie a României lansează acuzații după ce patru piese importante din Tezaurul Dacic au fost furate din Muzeul Drents, din Olanda. Muzeul olandez unde au fost expuse piesele avea obligația, prin contract, să asigure pază umană, spun oficialii români citând o clauză din contractul de împrumut. Când hoții au aruncat în aer zidul muzeului, clădirea era supravegheată doar prin sistem video.
Furtul pieselor tezaurului dacic. Conducerea Muzeului de Istorie a României spune că muzeul olandez trebuia să asigure pază umană
Poliția olandeză a dezvăluit cum au acționat hoții: pe imaginile de pe camerele de supraveghere se vede cum trei persoane forțează ușa principală a Muzeului Drents și apoi aruncă în aer peretele exterior. S-a întâmplat sâmbătă dimineața, când niciun paznic nu supraveghea clădirea.
Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României: „În declarația pe care a făcut-o conducerea muzeului figura existența unui post de control 24 din 24, deci, figurează în contractul pe care l-am semnat și, de asemenea, tot în contract au fost introduse o serie de cerințe specifice ale noastre, de exemplu, vitrine speciale antifurt pentru piesele deosebite.”
În expoziție se aflau peste 600 de piese din patrimoniul national românesc. Hoții au spart doar două vitrine, în care se afla cea mai valoroasă piesă: coiful de la Coțofănești și cele trei brățări dacice.
Diana Baciura, secretar de stat în Ministerul Culturii: „Reprezintă, practic, o reală lovitură adusă istoriei noastre, identității noastre românești. Condamnăm ferm acest act criminal la adresa identității culturale a României.”
Toate piesele au fost asigurate de o companie olandeză, care a evaluat artefactele antice românești la o valoare totală de peste 30 de milioane de euro. Totuși, asigurătorul a cerut și întărirea sistemului de securitate. Ernest Ernest Oberländer-Târnoveanu spune că olandezii nu ar fi respectat o clauză din contract, în care Muzeul Drents se angaja să asigure personal de pază pe perioada expoziției.
Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României: „Dacă, repet, nu a fost respectată clauza 5, aceea de a asigura supraveghere 24/24, șapte zile pe săptămână, și persoana care asigură această supraveghere să aibă și mijloace de comunicație rapidă - pentru că, la cererea noastră expresă, muzeul a trebuit să se conecteze la Poliție și Poliția să intervină de urgență în cazul oricărui incident.”
„Trebuia pază cu om viu / Vina noastră e că nu am cerut insistent ca acele obiecte să fie păzite 24/24”
Mădălin Voicu, secretar de stat în Ministerul Culturii: „Ele, în România, sunt păzite, ceea ce regret că nu s-a întâmplat și în Olanda, acolo trebuia pază cu om viu, după părerea mea. Deci, dacă există vreo discuție despre „pază”, între ghilimele, trebuie să răspundă muzeul sau Guvernul din Olanda. În nevoia noastră de a găsi acele obiecte, din păcate dispărute, vina noastră e că nu am cerut strict și insistent ca acele obiecte să fie păzite 24/24. Cum adică să dai cu o bombă într-un perete și să nu se sesizeze nimeni?”.
Specialiștii de la Ministerul Culturii au explicat că versiuni ale expoziției din Olanda au fost de-a lungul vremii și în alte țări, precum Germania, China, Ungaria, Portugalia și Italia. Următoarea destinație a expoziției era Polonia.
Muzeul olandez Drents a fost selectat deoarece este cel mai vechi muzeu de arheologie din țară, a fost modernizat recent și se remarca prin mari expoziții internaționale.
