Klaus Iohannis, președintele României, a anunțat oficial că va candida pentru funcția de secretar general al NATO. Într-un editorial publicat în publicația Politico, șeful statului a prezentat plan în 10 puncte referitor la modul în care ar conduce alianța politico-militară.
- Anunțul lui Klaus Iohannis de a candida la șefia NATO, analizat de experți: "E o premieră. Nu știu cine l-o fi sfătuit"
- Ce presupune funcția de secretar general al NATO, țintită de președintele Klaus Iohannis
- Ce șanse are Klaus Iohannis la șefia NATO. Nicolae Ciucă: ”Există nevoia unui consens. Fiecare dintre candidați va veni cu argumente”
Iohannis afirmă că ”timp de 75 de ani, NATO a reușit cu succes să descurajeze agresiunile și să asigure pacea în zona euro-atlantică, sprijinind în același timp democrația și libertatea în Europa și America de Nord”.
”NATO a avut un rol esențial în protejarea și promovarea intereselor noastre de securitate și a valorilor noastre comune - cele ale democrației, libertăților individuale și statului de drept - așa cum sunt prevăzute în Tratatul Atlanticului de Nord. Mai mult, atracția sa gravitațională a condus la valuri succesive - și reușite - de extindere, subliniind relevanța sa continuă pentru toți cei care doresc să trăiască în libertate și securitate.
Solidaritatea, unitatea și coeziunea sunt pilonii fundamentali ai NATO, potriviți pentru un mediu în continuă evoluție datorită deceniilor de transformare și adaptare semnificative. Mai mult, legătura transatlantică este și va continua să fie în centrul său, susținută de angajamentul ferm, consacrat în clauza de apărare colectivă din articolul 5 al Tratatului de la Washington”, precizează președintele României.
Iohannis: Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a distrus pacea
De asemenea, Iohannis a subliniat că Alianța Nord-Atlantică se confruntă cu ”amenințări și provocări din toate direcțiile, ”inclusiv reîntoarcerea războiului pe continentul european, o realitate pe care am considerat-o alungată pentru totdeauna din paginile istoriei”.
”Una dintre lecțiile importante pe care le-am învățat este că, cu cât Europa este mai puternică în cadrul NATO, cu atât mai sigură devine întreaga Alianță. În acest sens, recentele aderări ale Finlandei și Suediei au dovedit vitalitatea NATO - și faptul că ușa noastră rămâne deschisă. (...)
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a distrus pacea și a alterat grav mediul nostru de securitate, având repercusiuni dincolo de limitele spațiului euro-atlantic. Iar Rusia va rămâne cea mai importantă amenințare directă la adresa Alianței în viitorul apropiat”, a evidențiat Iohannis, în editorialul publicat în Politico.
Din acest motiv, Klaus Iohannis susține că ”NATO trebuie să fie echipată corespunzător” pentru a deveni o organizație mai puternică și pentru a se asigura că îndeplinește principalele trei misiuni ale sale: descurajarea și apărarea, prevenirea și gestionarea crizelor și securitatea prin cooperare.
Care este ”decalogul” lui Klaus Iohannis pentru NATO
- Vom accelera îndeplinirea celor trei obiective ale Alianței.
”Vom consolida descurajarea și apărarea în conformitate cu deciziile de la Madrid și Vilnius și ne vom adapta postura noastră multi-domeniu, inclusiv mobilitatea militară, la complexitatea mediului actual. Puterea și descurajarea merg mână în mână, iar consolidarea primei o va alimenta pe cea de-a doua. În prezent, frontierele noastre estice și sudice sunt cele mai expuse la amenințări, iar acestea trebuie, în consecință, să fie consolidate în întregime. În plus, nu trebuie să uităm de Marele Nord și de Balcanii de Vest, deoarece importanța lor pentru securitatea noastră este incontestabilă.
În continuare, vom spori cooperarea cu partenerii noștri, construind o agendă de parteneriat mai ambițioasă. Cei care sunt vulnerabili și în pericol au nevoie de rezultate concrete și în timp util. Cei din vecinătatea noastră sudică au nevoie de angajamentul, de sprijinul și de dialogul nostru constant. Iar partenerii noștri care gândesc la fel ca noi - în primul rând în Indo-Pacific - vor fi primii cu care vom colabora pentru a susține dreptul internațional și ordinea bazată pe reguli.
Apoi, vom dezvolta în continuare prevenirea și gestionarea crizelor ca instrumente de promovare a securității și stabilității în regiunile de interes strategic pentru Alianță”
2. Nimic nu este mai important astăzi decât să ne asigurăm că Ucraina învinge în lupta sa existențială, iar noi putem face acest lucru oferind tot sprijinul necesar, oricât de mult timp ar fi necesar. Avem, de asemenea, obligația morală, politică și strategică de a ne asigura că Ucraina avansează în mod constant pe drumul său spre viitoarea aderare la NATO, precum și spre aderarea la UE.
3. Trebuie să îmbunătățim interoperabilitatea și să dezvoltăm rapid o bază industrială de apărare puternică în întreaga Alianță. Acest lucru ar servi obiectivelor complementare de refacere a stocurilor, de creștere a capacităților noastre de descurajare și apărare, precum și de furnizare de asistență Ucrainei. De asemenea, vom încuraja o industrie europeană de apărare mai puternică și mai capabilă, care să fie complementară și interoperabilă cu NATO.
4. În timp ce am rămas în urmă în ceea ce privește finanțarea apărării, beneficiind de ceea ce am crezut a fi un dividend al păcii veșnice timp de mulți ani, acest lucru nu mai este posibil. Cu toții trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a ajunge cât mai curând posibil la minimul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare și să investim cel puțin 20 % în echipamente majore. Finanțarea adecvată trebuie să fie, de asemenea, orientată spre rezultate și însoțită de creșteri ale eficienței.
5. Întrucât amenințările cu care ne confruntăm în prezent depășesc dimensiunea militară, trebuie să asigurăm o rezistență mai puternică pentru Alianță și membrii săi, prin contracararea amenințărilor hibride și cibernetice și prin protejarea infrastructurii critice.
6. Întrucât o alianță mai puternică este una în care unitatea, solidaritatea și legătura transatlantică funcționează în paralel, întărindu-se reciproc, ne vom concentra mai mult asupra consultărilor și coordonării politice. Aceasta va include contribuții din partea tuturor organismelor NATO relevante, pe baza unui dialog consolidat între structurile politice și militare.
7. Putem și trebuie să facem mult mai mult pentru a consolida parteneriatul strategic NATO-UE. Afinitatea naturală dintre aceste două organizații și multitudinea de interese pe care le împărtășim ne obligă să consolidăm dinamica relației noastre, bazându-ne pe combinația potrivită de angajament la nivel înalt, cooperare instituțională și dialog între funcționari.
8. În fața realității tehnologiilor emergente și disruptive, a inteligenței artificiale și a calculului cuantic, NATO poate rămâne în frunte doar prin accelerarea transformării sale digitale și prin creșterea investițiilor în inovare. Cu toate acestea, trebuie să facă acest lucru, abordând în același timp schimbările climatice și implicațiile acestora asupra securității. Trebuie să îmbunătățim în mod semnificativ apărarea cibernetică, ceea ce va adăuga și mai multă forță posturii noastre. Și, în calitate de Alianță bazată pe valori, trebuie să investim cu seriozitate în toate componentele agendei de securitate umană, păstrând demnitatea și incluziunea în centrul nostru.
9. Ca o completare importantă a posturii de descurajare și apărare a Alianței, trebuie să consolidăm, de asemenea, rolul cheie al NATO ca forum de consultare, coordonare și pregătire în domeniul controlului armelor, dezarmării și neproliferării.
10. Adaptarea continuă a Alianței noastre trebuie să fie însoțită de o privire introspectivă asupra propriilor noastre metode de lucru. În calitate de principali promotori ai agendei NATO, aliații sunt cei care vor decide asupra noilor modalități de desfășurare a deliberărilor și de pregătire a deciziilor, asigurând în același timp o reprezentare geografică echilibrată.
”A venit timpul să pregătim NATO pentru viitor”, a concluzionat Klaus Iohannis în editorialul publicat în Politico.
