Ce este traseismul politic? Gândește-te la el ca la un fel de "schimbare de tabere" în lumea politică.
Este atunci când un politician sau un membru al unei formațiuni politice decide să treacă la un alt partid sau să își schimbe afiliația politică din propriul interes.
Fenomenul a luat amploare în România din cauza instabilității politice, a oportunităților, a intereselor personale și de grup, a slăbiciunilor sistemului politic și a culturii politice care normalizează sau chiar încurajează schimbările frecvente.
De exemplu, primarul Marcel Romanescu din Târgu Jiu și organizația de femei a PNL Târgu Jiu s-au alăturat PSD-ului, iar primari din alte județe, precum Gorj, au făcut aceeași schimbare.
În același timp, unele schimbări nu sunt bune pentru partidul care primește noii membri. Cătălin Cherecheș, de pildă, a schimbat mai multe partide și a revenit la PSD, dar a avut probleme cu legea și a fugit din țară.
Cu ce probleme vine traseismul politic
Traseismul politic poate afecta și eficacitatea guvernării locale. Schimbările frecvente de alianțe politice pot încetini procesul decizional și pot împiedica implementarea politicilor și proiectelor importante pentru comunitatea noastră.
Ce putem face noi, tinerii, în această situație? Este important să fim informați și să ne implicăm în politică pentru a fi vocea schimbării. Să ne educăm despre valorile și principiile partidelor politice și să votăm pentru candidații care ne reprezintă cu adevărat interesele și valorile.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
Ce votăm pe 9 iunie, la alegerile locale
La alegerile locale din 9 iunie, care se organizează într-un singur tur, vom alege:
- primari/primari de sector – scrutin uninominal, într-un tur;
- consilieri locali – sistem electoral proporționale, cu liste închise (candidații și ordinea acestora pe liste sunt decise de partide)
- consilieri județeni/generali – sistem electoral proporționale, cu liste închise (candidații și ordinea acestora pe liste sunt decise de partide)
- președinți ai consiliilor județene/primarul general – scrutin uninominal, într-un tur.
Câte buletine de vot vor primi alegătorii pe 9 iunie
În țară, fiecare alegător va primi câte 5 buletine de vot. Patru pentru alegerile locale, iar votanții vor primi și un buletin de vot pentru alegerile pentru Parlamentul European.
Buletinele sunt:
- unul pentru lista de europarlamentari;
- unul pentru primar;
- unul pentru lista consiliului local;
- unul pentru președintele consiliului județean;
- unul pentru lista consiliului județean.
În București, lucrurile se complică puțin, fiecare votant va primi 5 buletine de vot.
Buletinele sunt:
- unul pentru lista de europarlamentari;
- unul pentru primarul de sector;
- unul pentru consiliul local al sectorului;
- unul pentru primarul general al municipiului București;
- unul pentru lista Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
