Dezbaterea candidaților pentru șefia Comisiei Europene, transmisă în direct de Euronews, a avut parte de câteva subiecte extrem de importante. Printre acestea a fost și problema cheltuielilor alocate din PIB-ul fiecărei țări pentru domeniul apărării, mai ales în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al conflictului din Orientul Mjlociu.
În studioul Euronews România, subiectul a fost dezbătut și de Dan Barna, Vasile Dîncu și Siegfried Mureșan.
Care ar fi soluția viabilă pentru eficientizarea costurilor cu apărarea în UE
Dan Barna, candidat ADU pentru Parlamentul European: "Da, trebuie să creștem bugetul. Discuțiile din dezbaterea de astăzi și din cea anterioară erau chiar un apel, în contextul în care miza menținerii solidarității cu Ucraina e una foarte mare. Și am văzut o rezonanță de voci în dezbaterea de astăzi, chiar s-a spus că 'hai să mergem spre 2,5-3% din PIB', adică să crească aceste cheltuieli.
Problema este dacă implementarea urmează decizia politică. Pentru că și în România ne-am angajat la 2-2,5% și avem 1,6%. Dacă toate acele proiecte de care zicea domnul Dîncu devin și realitate, mă bucur. De proiecte n-am dus lipsă de-a lungul anilor, dar multe nu s-au materializat, adică nu avem un istoric al realizărilor.
Dar în contextul de presiune a războiului, care e la graniță și care e o realitate foarte palpabilă și tragică, e o oportunitate ca alocările pe acest buget să se și întâmple. Înainte de a mări, hai să ajungem la cea pe care ne-am asumat-o și tot cred că ar fi un progres foarte mare."
Siegfried Mureșan, candidat PNL pentru Parlamentul European: "Răspunsul este da, trebuie cheltuit mai mult, securitatea și apărarea trebuie să fie prioritare. Însă niciunul dintre statele UE nu-și permite să cheltuiască în următorii ani atât cât este necesar în domeniul siguranței naționale, securității și apărării.
Ca atare, va fi nevoie de o soluție europeană. Ce cred eu că se va întâmpla în următorii ani? Cred că vom decide, după alegerile europarlamentare, la nivel european, să investim la comun în inovare, cercetare în industria apărării și în industria producătoare de armament, să cheltuim banii o singură dată, să inventăm cele mai noi și mai moderne tipuri de armament.
În momentul de față, cheltuim banii de 27 de ori în 27 de state membre pentru a inventa chestiuni similare. Investim o singură dată în cercetare, inventăm cel mai modern produs, îl comandăm apoi în cantități mari, la preț pe unitate mic, îl punem la dispoziția tuturor statelor membre când au nevoie, crescând astfel și interoperabilitatea dintre armatele statelor membre. Deci trebuie să cheltuim mai mult, dar trebuie să și obținem mai mult din fiecare euro cheltuit. Se numește eficientizare.
Predicția mea este că vom avea chiar un fond european, un buget european pentru securitate și apărare în următorii ani. De vreme ce apărarea va costa mai mult în următorii ani, e cu atât mai important ca economia să fie puternică. Pentru ca investitorii să investească, e nevoie de siguranță. De aceea, securitatea e importantă și pentru investiții.
Dar legătura e și în partea cealaltă. Pentru a putea susține cheltuielile de apărare pe care trebuie să le facem în următorii ani, în contextul amenințărilor din Rusia și situației din Orientul Mijlociu, vom avea nevoie și mai mare de o economie puternică în următorii ani, competitivă, digitizată, dar bazată pe cercetări de rigoare.
Grecia e țara care a alocat cel mai mult din UE, 4%. Au existat peste tot, în NATO și în UE, în ultimii ani, nevoi mai mari de echipament militar decât capacități de producție."
Vasiel Dîncu, candidat PSD pentru Parlamentul European: "Se vorbește despre un buget de 100 de miliarde pentru apărare, în viitorul exercițiu, care să fie partea comună de cheltuieli. Ideea de achiziții comune și cea de apărare comună sunt cele două concepte care vor funcționa în viitor. Sigur că sunt unele țări care se plâng de faptul că achizițiile comune din perioada COVID nu au fost cele mai potrivite, pentru că nu s-a putut face o planificare.
Dar este vorba de altceva. Aici, România a insistat și am discutat la UE, în busola strategică și cu conceptul strategic al NATO, să găsim o complementaritate cât mai bună între NATO și UE, pentru că unii suntem membri și la NATO și la UE. Există voci puternice care spun că avem nevoie de o forță nucleară puternică în Europa. A fost criticat foarte mult acest lucru. Avem nevoie de o apărare a noastră, în afară de SUA. Eu cred că, așa cum România și cele mai importate țări merg pe ideea de cum construim un sistem de apărare comun, asta este principala provocare."
Cum tratează UE problema țărilor care nu respectă statul de drept
În dezbaterea de la Bruxelles au existat puncte politice delicate. Socialistul Nicolas Schmit spune că ar trebui să fim mult mai duri cu statele membre care nu respectă statul de drept, precum Ungaria.
Verzii afirmă că ar trebui "să revizuim votul în Consiliu, să prevenim ca un stat membru să deraieze deciziile de politică externă", iar viziunea Renew este că "poate în 2029 alegem direct șeful Comisiei Europene."
Dan Barna: "Viktor Orban a reușit, în acest mandat, să facă un fel de poker cu UE și cu Comisia, ieșind din sală când trebuia să iasă, deblocându-i-se niște fonduri drept mulțumire că a avut o problemă de prostată. Lucrurile acestea ridică o întrebare: ne poziționăm în vreun fel față de astfel de stat?
Pentru că problema precedentului e destul de periculoasă. S-ar putea ca, în următorul mandat, să avem două sau trei state care să se gândească: de ce să stăm în linie și să ne chinuim să fim aliniați și solidari, când putem să avem propria agendă și, din când în când, să jucăm, să facem un pic de poker cu Comisia? Asta e o provocare foarte mare.
Poziția pe care a avut-o Renew și pe care a avut-o și reprezentantul nostru este poziția în care să nu renunțăm la statul de drept și la apărarea statului de drept - element definitoriu la un moment dat în UE și care, pentru România, a contat. Au fost momente în care poziția UE ne-a ajutat să nu deraiem de tot, să nu o luăm spre Rusia și spre modelul acesta tip Belarus.
Cu solidaritatea europeană pe Ucraina, toată lumea e de acord, e firească și logică, dar în spatele acestei umbrele unde suntem toți bloc, derapajele democratice sunt din ce în ce mai numeroase. România este și ea un exemplu și, în discuțiile informale cu cei de la Comisie, ni s-a spus exact asta.
Și s-a ajuns și la linii roșii, cum s-a întâmplat acum la Dragomirești-Vale la noi, când au fost scoși complet din alegeri. O linie roșie pe care nici Dragnea n-a depășit-o. În momentul în care sunt scoși complet candidații și avem doar PNL candidând singur și niciun alt candidat și ți se spune că e firesc, cu niște mecanisme paralegale, apare întrebarea dacă mai funcționează statul de drept. Și Belarus are alegeri, și Rusia are, Putin a fost ales prin alegeri, nu? Dar mai există libertate? Or dacă renunțăm la valorile statului de drept, care sunt fundamentale, înseamnă că orice e posibil."
Siegfried Mureșan: "Viktor Orban este un perdant în serie, la nivel european, în ultimii ani. Doar extremiștii, anti-europenii, AUR, îl prezintă pe Orban ca pe un idol. Dar el a atacat UE, a atacat valorile europene, a atacat statul de drept, a atacat instituții independente în Ungaria, a atacat libertatea presei. Ca atare, UE i-a înghețat Ungariei peste 20 de miliarde de euro fonduri europene, care încă sunt înghețate în momentul de față.
În timp ce noi și celelalte state membre absorbim bani din bugetul UE și din PNRR, Ungaria este, din cauza atacurilor lui Orban, singurul stat care are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene.
Ca atare, modelul Viktor Orban, care inventează un dușman imaginar la Bruxelles, pentru a înscena o luptă politică, este un model care este un eșec, care trebuie ignorat inclusiv de toți oamenii din România. UE, în ultimii ani, a înființat o serie de proceduri pentru a apăra statul de drept, iar cea mai eficientă este cea a condiționării fondurilor europene de statul de drept. Vrei bani europeni? Respectă valorile europene. Încalci valorile europene, nu primești bani europeni."
