Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, este convins că dezideratul ca România să devină cel mai mare producător de gaze din UE este realizabil în prima parte din 2027. Totul vine ca urmare a semnării contractului pentru Neptun Deep, în valoare de 1,6 miliarde de euro.
Între timp, românii continuă să importe gaze, deși țara noastră beneficiază de o cantitate destul de mare. Răspunsul l-a dat Sebastian Burduja, care a explicat mecanismul, în direct la Euronews România, în cadrul emisiunii Vocile care contează.
România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE în 2027
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: "Foarte simplu, din rațiuni financiare. Un furnizor e o companie privată. Dacă îl costă mai mult să extragă gazul din depozitele României decât să importe din Bulgaria sau Ungaria, atunci va apela la importuri. Cantitățile din importuri sunt relativ mici, 4-5 milioane de metri cubi pe zi. Au fost și zile cu un milion sau au fost zile în care am exportat.
În zile friguroase, consumul de gaze al României e undeva la 55-56 de milioane de metri cubi. Ne bazăm, din păcate, pe faptul că economia românească nu consumă la fel de mult gaz cât consuma acum 5-10 ani. Deci consumul anual de gaze în România e undeva la 10 miliarde de metri cubi, iar acum 5-10 ani era 16 miliarde. Aveam combinatele care produceau îngrășăminte și alte zone ale industriei energofage, care se bazau foarte mult pe gaz.
Deci cum acoperim acest consum de 55-56 de milioane într-o zi friguroasă? Producem undeva la 26-28 de milioane, astăzi am extras din depozite 26 de milioane, dar capacitatea tehnică în lunile ianuarie, februarie poate merge spre 30-32 de milioane. Deci presupunem că am închide robinetul de import, teoretic. Există și o rezervă pe conducte, de niște zeci de milioane de metri cubi, care ar fi la dispoziție în cazul în care nu am putea importa deloc. Așa că noi am trece cu bine iarna din ce producem și din ce avem înmagazinat, timp de săptămâni bune. Dar e un scenariu pur teoretic."
- Ministrul Sebastian Burduja susține că Guvernul intenționează să păstreze plafonarea prețului la gaze până în aprilie 2025: "Dorim păstrarea acestei scheme cât ne mai este permis de la nivelul Uniunii Europene, martie 2025".
De unde provine gazul adus în România
România, prin poziția geografică și resursele de care dispune, are perspective extrem de favorabile. O spune tot Sebastian Burduja, care a explică modul în care țara noastră ar putea produce bani mulți din exportul de gaze.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: "Important e că există furnizori, cum e OMV-Petrom, care are un contract cu Botaș, din Turcia, dar în contract, compania OMV-Petrom ne-a asigurat că există o clauză care spune că nu este gaz rusesc. Deci în România nu intră nicio moleculă de gaz rusesc astăzi. Botaș importă gaz din Azerbaidjan. E foarte posibil ca gazul pe care îl livrează OMV-ului să fie gaz azer.
Înainte de război, noi aveam un consum cu 50% mai mare decât îl avem acum. Ideea ar fi ca, în 2027, când vom dubla producția de gaz românesc prin punerea în producție a perimetrului Neptun Deep, din Marea Neagră, să avem și o economie românească și să solicite mai mult gaz. Pentru că una este să produci gaz românesc și să produci îngrășăminte chimice sau medicamente (cu valoare mare adăugată) și alta e să produci energie electrică, ceea ce se va întâmpla la Mintia. E o centrală pe gaz care va fi pusă în funcțiune parțial la jumătatea lui 2025 și ulterior la jumătatea anului 2026 pentru ultimul modul. 1.700 de megawați putere instalată, cea mai mare centrală pe gaz din UE. Și alta e să-l exporți, așa cum îl scoți din Neptun Deep, către Ungaria sau alte state din UE.
Cu siguranță vom avea un gaz ieftin în UE, dar suntem într-o piață unică europeană. Proiectul european a început cu uniunea cărbunelui și oțelului, Pe vremea aceea, se miza foarte mult pe cărbune. Acesta e principiul liberei circulații a mărfurilor. Gazul e o marfă. Dacă România îl are, e mai ieftin să-l folosească local. Tariful de transport e cu atât mai mare cu cât îl transporți pe o distanță mai mare.
Din momentul punerii în funcțiune a Neptun Deep, proiectul e în calendar și asta înseamnă că, în prima parte a lui 2027, ar trebui să atingem acest deziderat (n.r: ca România să devină cel mai mare producător de gaz din UE)."
- Pe 31 octombrie 2023, producția internă de gaze naturale a României a atins recordul de 274,5 GWh.
România are cel mai mare potențial de energie regenerabilă din regiune
În aceste condiții, România ar urma să sisteze treptat producția de cărbune. Uniunea Europeană va reforma piața energie electrice, ca să reducă și mai mult dependența de gazul rusesc. Iar România va juca astfel un rol foarte important.
Spre comparație, o țară ca Germania, care este cea mai mare economie a Europei, nu își permite să sisteze total minele de cărbune. Ba a și redeschis unele dintre ele, la fel ca Polonia, în contextul războiului din Ucraina.
Veștile bune merg și mai departe, iar România ar urma să profite și de potențialul energiei regenerabile, adică cea eoliană și solară. Iar ministrul Sebastian Burduja crede în continuare că putem deveni lideri în producția de energie regenerabilă.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: "Acesta a fost angajamentul luat de România în contextul efortului european de decarbonizare. Poate puteam să negociem mai bine, poate puteam să ne ducem până în 2049, ca polonezii. E cert că, în producția românească, totuși cărbunele are o pondere mult mai mică. Deci pentru noi e mai ușor să reducem dependența față de cărbune decât pentru nemți sau polonezi.
Și avem mult mai multă energie hidro, de exemplu. La noi există perioade în care ne ducem la 35-36% producție hidro. Alte state nu au acest beneficiu. Avem acces la gaz, iar alte state nu îl au. Avem cel mai mare potențial de energie regenerabilă din toată regiunea, deci solar, eolian. Și e în continuă creștere.
Și noi, la minister, am semnat contracte pe PNRR până în ultima zi a anului, la 4 dimineața și am reușit să finanțăm proiecte de 1.700 de MWați putere instalată, mai mult decât centrala nucleară de la Cernavodă. Deci există niște termene asumate. În Valea Jiului, într-adevrăr, până în 2032 ar trebui să oprim toate minele, iar la Complexul Energetic Oltenia, unde este marea pondere a producție pe bază de cărbune lignit, discutăm de 2026, dacă nu reușim să renegociem.
Și asta a fost parte a mandatului pe care l-am avut la Bruxeles. Iar anul acesta ar trebui să venim cu niște date adiționale dintr-un studiu de adecvanță pe care Transelectrica îl face și care ar trebui să ne arate că nu putem să scoatem cărbune fără să punem altceva în loc. Și nu putem să punem în loc doar energie solară și eoliană, pentru că aceea este o producție intermitentă de energie. Cărbunele asigură producție continuă, predictibilă. Asta poate fi înlocuită doar de energie nucleară, sau de gaz, sau de hidrogen pe viitor."
