Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

De ce nu a atacat Israelul „ținte nucleare” din Iran și care sunt șansele unui conflict devastator în zonă. Analist: „Starea de război există”

Profesorul Cristian Pîrvulescu susține că atacul de vineri al Israelului asupra Iranului ar fi vizat o bază a Gardienilor Revoluției, „foarte probabil una dintre cele care au fost folosite pentru atacul iranian de sâmbătă dimineață împotriva Israelului”, a precizat analistul de politică externă la Euronews România.

Analist: Starea de război există, dar interesul tuturor e ca situația să nu escaladeze

Israelul a vrut să transmită Iranului că are capacitatea de a distruge bazele lor militare, spune politologul Cristian Pîrvulescu. Starea de război există, a mai adăugat el, însă nici israelienii și nici iranienii, cu unele excepții, nu își doresc un conflict real.

Cristian Pîrvulescu, analist de politică externă: „Statele Unite și statele europene, alături de aliații lor - Canada, Australia – au jucat un rol important în diminuarea răspunsului israelian, pentru că în cabinetul de război israelian au existat mai multe poziții – în principal două: una care pleca de la premisa că un atac masiv al iranienilor trebuie să primească un răspuns masiv și devastator și alta - cea pe care o reprezentau militarii, foștii militari, ministrul Apărării și unul dintre reprezentanții Opoziției, care susțineau că trebuie mai întâi să se realizeze o coaliție regională pentru ca ea să contracareze Iranul. Coaliția – poate informal – s-a realizat, pentru că Iranul a încălcat suveranitatea și interesele multor state arabe din zonă, dar formal nu s-a realizat și nu se putea realiza, ca urmare, Israel, care a anunțat că va avea un răspuns, a dat un prim răspuns, nu știm dacă nu vor fi și altele, care a fost cât se poate de farmaceutic, care a atacat o bază a Gardienilor Revoluției, foarte probabil una dintre cele care au fost folosite pentru atacul iranian de sâmbătă dimineață împotriva Israelului, transmițând Iranului că are informații și capacitate de a distruge bazele lor militare. Nu au ales o țintă nucleară pentru că asta ar fi dus la un răspuns masiv al Iranului.

De altfel, viața de zi cu zi a fost reluată inclusiv la Isfahan, avioanele zboară, iranienii au înțeles că este vorba despre un singur atac și că este un atac care este mai degrabă de ripostă și avertisment. Deci, în acest moment, cred că nu se întrunesc condițiile pentru un război devastator în zonă. Din câte înțelegeam din media occidentală, unii dintre iranienii apropiați Gardienilor Revoluției au și negat existența unui atac cu rachete, au vorbit doar despre un atac cu drone, deci interesul lor pare să fie acela de a minimiza această tensiune, dar riscurile există, evident, și nu putem să nu le luăm în considerare”.

„Cu siguranță, este o escaladare. Israelul a atacat teritoriul iranian înainte, Iranul atacă pentru prima dată teritoriul israelian, masiv, dar - știți - nu putem vorbi despre o declarație de război între două state care nu se recunosc. Situația, starea de război a fost permanentă”, a mai precizat acesta.

Cristian Pîrvulescu, analist de politică externă: „Cele două state nu au graniță comună, le despart 1.700 de kilometri, un astfel de atac este, de fapt, un joc geostrategic, nu este, încă, un război în sens tradițional al cuvântului și asta pentru că Iranul încearcă să își restabilească autoritatea asupra regiunilor pe care în vremea generalului Soleimani - care a murit în urma unei lovituri de dronă în 2020, o lovitură pe care americanii au dat-o la Baghdad, unde se afla - în urma uciderii sale, influența lor a scăzut din ce în ce mai mult. Această influență trebuie să fie, practic, reîntemeiată pe baza atacului de sâmbătă.

Israelienii nu puteau să nu răspundă, dar interesul tuturor - inclusiv al iranienilor și israelienilor, cu excepția câtorva politicieni care vor să rămână la putere - este ca situația să nu escaladeze. Absolut al tuturor. Occidentul a insistat asupra acestui lucru, a vorbit de moderație și sunt sigur că răspunsul israelian a ținut cont de aceste presiuni occidentale de care vorbim de atâtea zile”.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE