Salata este principalul preparat în care se pot transforma mâncărurile tradiționale care ne rămân de la masa de Paște. Este nevoie doar puțină imaginație pentru a regândi rețele. Este și o metodă prin care evităm să aruncăm ce nu am mâncat de sărbători.
Mulți români spun că vor mânca tot ce au cumpărat, până la ultima îmbucătură, tocmai ca să nu mai arunce. Mai ales că trăim în țara în care 2,5 milioane de tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi. Vă dăm acum câteva idei pentru mesele de după Paște.
Vlad Pădurescu, bucătar: ”Un lucru pe care putem să-l facem imediat după Paște este să avem grijă să nu mai mâncăm greu. Și atunci soluția întotdeauna este să diminuăm din calorii. Cu ouăle, putem să facem ceea ce face colegul meu, Valentin, aici. Le luăm, le zdrobim cu furculița, după care facem ca un fel de salată din ouă. Este și sezonul sparanghelului, așa că vom face această salată de ouă pe care o vom condimenta cu ulei de măsline și verdețuri proaspete și deasupra vom pune acest sparanghel pe care pur și simplu îl fierbem în apă sărată.”
Există soluți și pentru friptura de miel.
Valentin Timofte, bucătar: ”Avem tot felul de frunze. Mustar, avem misuna, spanac, salată verde, salată roșie și ridichi bineînțeles. Noi acuma am pus și niște măsline uscate.”
Alternativă: Oferiți mâncarea celor care au nevoie
În cazul în care nu vreți să gătiți altceva din mânarea rămasă de la Paște, puteți să o oferiți celor care au nevoie.
Iulian Stănescu, sociolog, Institutul de Cercetare a Calității Vieții: ”Cei care sunt generația a doua, generația a treia, poate chiar am putea spune generația a patra, au acest obicei să împartă, să ducă la prieteni, la cunoscuți, la persoane nevoiașe și să dea ceva alimente. Din păcate aceste obiceuri sunt mult mai puțin prezente în urban și mai ales în urbanul mare și mai ales dacă vorbim de generațiile mai tinere.”
Dar oare de ce ajungem să cumpărăm și să gătim mai mult decât ne trebuie?
Iulian Stănescu, sociolog, Institutul de Cercetare a Calității Vieții: ”Suntem poate lacomi ori am fost săraci și acum avem în sfârșit belșug alimentar și mai ales cei care se bucură de acets belșug alimentar au prea multe și încep să arunce și așa mai departe. Dacă însă ne uităm mai cu atenție la lucruri, observăm că este mai dereabă o problemă legată de felul în care oamenii își planifică balanța alimentară a gospodăriei. Mai simplu spus, oamenii continuă să cumpere alimente, să gătească, deși au în frigider, au în cămară au deja destul de multe alimente. Și practic ajung să-și pregătească pentru consum mai multe decât relmente pot consuma. Este mai degrabă un eșec al planificării individuale, al planificării în gospodărie.”
Nu doar propriul buzunar suferă atunci când cumpărăm și gătim prea mult. Mediul este principala victimă.
Mihail Tănase, specialist în comunicare, Harta Reciclării: ”Deșeurile biodegradabile care înseamnă de cele mai multe ori mâncare aruncată ori din lanțul de distribuție ori direct de la gospodării, de la cei care o pregătesc și de la restaurante ajunge să reprezinte 50 la sută din tot gunoiul pe care îl generăm noi. Este foarte mult și la groapa de gunoi aceste deșeuri menajere biodegradabile ajung să polueze foarte tare.”
Statisticile arată că în România, 2,5 milioane de tone de alimente se risipesc în fiecare an.
