Inflația este fenomenul care ne afectează pe toți, chiar dacă diferit, în funcție de structura coșului de consum. Guvernatorul BNR a anunțat că inflația se va reduce la mai puțin de jumătate, de la peste 15% la 7%, însă, nu ne așteptăm la scăderi de prețuri, ci doar la creșteri mai ușoare.
Cum funcționează inflația
Spunem că suntem afectați de inflație când mergem la cumpărături cu 100 de lei și ne întoarcem cu mai puține produse față de luna trecută.
Mai exact, inflația este o creștere generală a prețurilor, însoțită de scăderea puterii de cumpărare și a devalorizării monedei naționale.
Și luăm un exemplu de calcul. Am pus aleatoriu un coș cu bunuri și servicii. Luăm ca reper anul acesta, cu o medie a prețurilor. Facem un total de consum pe un an. Indicele prețurilor de consum este notat cu 100 pentru anul de referință.
Anul următor, luăm media prețurilor și pornim de la premisa că nu se modifică nimic în comportamentul de consum. Facem totalul și vedem cu cât a fost depășit indicele prețurilor de consum din anul precedent. Aceea este inflația anuală la coșul nostru. Rezultă o inflație de 30%.
Experții spun că deja producătorii caută soluții, pentru a nu transmite totul în prețul final.
Adrian Negrescu, analist financiar: „Producătorii au costuri crescute, cu energia, gazele, făina, ulei, zahăr și au început să reducă cantitatea. Același produs are același preț, dar o cantitate mai mică. Dacă anul trecut cumpăram un pachet de 15 lei de cașcaval, acum are cinci felii. Își reduc gama de produse.”
Pentru mulți dintre români, facturile au ajuns să însemne aproape jumătate din venituri
Pentru mulți dintre români, facturile au ajuns să însemne aproape jumătate din venituri. Este și cazul Georgetei Vieriu, o pensionară din Brașov.
Pensionară: „Prioritatea este să îmi plătesc facturile, datoriile. Ce rămâne, ne împărțim. Judicios. Ne descurcăm, nu avem cum. Cu cumpărăturile sunt mai atentă. Cumperi cât îți trebuie. Nu să te înfometezi. Fac economie la curent și la căldură.”
Cei vulnerabili la scumpiri resimt mai acut creșterea prețurilor la produsele de bază, iar facturile pentru energie mănâncă mult din venituri.
Pensionară: „Fac economii la gaz, da. Trebuie. E foarte scump. Stăm la casă și plătim mai mult ca la bloc.”
Pensionară: „Am plecat cu o grămadă de bani și acum mă gândesc că nu mai am nimic. 500 de lei și uitați ce-i aici.”
Pensionară: „Reducem cât putem din alimente. De exemplu, soțul nu merge la doctor, ca să pot să mă duc eu.”
Inflația la alimente va rămâne, în continuare, ridicată
În România, salariile au avut o viteză bună de creștere, de 13%, însă nu au ținut pasul cu prețurile. La un salariu net de 3.000 de lei, în condițiile în care rata inflației este de peste 15%, suma cu care ar trebui să crească salariul ar fi de 450 de lei.
Față de începutul anului trecut produsele alimentare s-au scumpit cu peste 22 de procente și inflația la alimente va rămâne, în continuare, ridicată. Cu 19% inflație alimentară, România ar ocupa locul șase între statele comunitare, după Ungaria, Cehia, Estonia, Bulgaria și Slovacia.
Acest lucru s-a văzut în scăderea puterii de cumpărare. Am scos mai mulți bani din buzunar pentru strictul necesar, față de luna trecută.
