Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Cum se împart mandatele după alegerile europarlamentare și locale. Politolog: E un sistem care favorizează partidele mari

Partidele mari, precum PSD și PNL, au fost favorizate de sistemul electoral românesc la alegerile europarlamentare, în condițiile în care a fost înregistrat un ”număr mare de voturi sub pragul electoral” - peste 13%, a afirmat politologul Mihai Ghițulescu, la Euronews România. ”Vedem cumva PSD-PNL beneficiază de o primă electorală în virtutea faptului că multe voturi au fost irosite, pentru că nu au fost luate în calcul”, a afirmat specialistul.

În direct la Euronews România, Mihai Ghițulescu a explicat că la alegerile prezidențiale, principala miză ”este de fapt o bătălie pentru conducerea partidelor”.

”Este de fapt o bătălie pentru conducerea partidelor și foarte puțin pentru prezidențiale în momentul ăsta. La cum se arată datele alegerilor europarlamentare și celor locale, cred că niciun lider nu își poate face socoteli.

În plus, mai avem trei luni, dacă ele se țin așa cum au anunțate, și știm că în trei luni se pot întâmpla multe lucruri. Avem experiența celor trei luni înaintea alegerilor de duminica trecută (9 iunie). Cred că acum sunt doar jocuri de putere în partide și o formă de a ține publicul antrenat cu privire la dezbaterile politice. Nu cred că se va reuși foarte mult pentru că vine vara”, a afirmat Ghițulescu.

Politolog: Devansarea alegerilor prezidențiale reprezintă o tentativă de prezidențializare a regimului politic românesc

”Cred că în interesul nostru sunt alegerile așa cum se făceau ele înainte de lungirea mandatului prezidențial, adică parlamentare și prezidențiale în același timp, cu o dezbatere clară și cu o dezbatere personalizată.

Așa se încearcă un efect de tipul celui care s-a văzut până acum în Franța - un președinte care apoi în lunile care îl separă de alegerile parlamentare să reușească să-și construiască el o majoritate.

Văd în devansarea alegerilor prezidențiale o tentativă de prezidențializare a regimului politic românesc”, a menționat Mihai Ghițulescu.

Mihai Ghițulescu: ”Văd o încercare de a exploata așa numitul pericol al extremismului”

”Mai văd o încercare de a exploata așa numitul pericol al extremismului. Nu sunt de acord cu termenii, dar nu are rost să intrăm în detalii.

S-a mers foarte mult pe ideea că George Simion poate fi folosit la prezidențiale pentru turul al doilea, iar ulterior poate fi lăsat cumva din brațe la parlamentare. Pentru că acolo nu are rost să primească mandate parlamentare care sunt foarte bune pentru ceilalți, dar pentru prezidențiale era util. Cred că asta a fost o socoteală inițială care pe parcurs s-a dovedit a fi greșită.

Nu cred că poate fi folosit pericolul extremismului”, a afirmat politologul.

”Dintre liderii din momentul ăsta, nu văd pe nimeni să câștige votul pe persoană fizică”

”Trebuie să se treacă la o dezbatere pe probleme reale și mai ales trebuie să se vină cu personalități politice carismatice într-adevăr. Politica se face în primul rând cu oameni care captează atenția publicului, intrigă cumva, chiar dacă nu neapărat devin simpatici și în felul ăsta câștigă voturi.

Ori, dintre liderii din momentul ăsta, nu văd pe nimeni să câștige votul pe persoană fizică sau pe imagine proprie”, a punctat Ghițulescu.

Regula la europarlamentare: mai multe voturi înseamnă mai mult sau egal ca număr de mandate

Întrebat cum se transformă voturile în mandate, politologul a afirmat că, de exemplu, la alegerile europarlamentare, sunt avantajate partidele politice sau candidații care obțin mai multe voturi.

”La europarlamentare, regula este clară: mai multe voturi înseamnă mai mult sau egal ca număr de mandate. La europarlamentare nu se poate merge decât în sus. Ai câștigat un vot, poate fi în favoarea ta, în niciun caz în defavoarea ta. (...)

Al doilea lucru care este de remarcat este numărul mare de voturi sub pragul electoral. Avem peste 13%, or voturile care sunt sub prag avantajează partidele care au trecut pragul; în sistemul electoral românesc, pentru europarlamentare, mai ales pe partidele mari.

Noi spunem că PSD - PNL au obținut 48,7%, conform BEC. Asta înseamnă, de fapt, peste 50% din totalul voturilor, pentru partidele care au trecut și independenții care au trecut pragul electoral. Iar ca număr de mandate, 19, reprezintă cam 57,6% din total.

Deci, vedem cumva PSD-PNL beneficiază de o primă electorală în virtutea faptului că multe voturi au fost irosite, pentru că nu au fost luate în calcul.

Și celelalte partide câștigă, dar mai puțin, evident, procentual. AUR are, de exemplu, 14,9%, parcă, conform BEC; dar șase mandate reprezintă 18% și ceva din total. E un sistem care favorizează mai curând partidele mari”, a afirmat expertul.

Paradoxul de la alegerile locale: Unul cumva pierde alegerile pentru că are prea multe voturi

Ghițulescu a afirmă că, spre deosebire de alegerile europarlamentare, ”la parlamentare și la locale, putem intra pe un teren al paradoxurilor”.

”La alegerile pentru Consiliile locale erau niște paradoxuri legate de candidații independenți. Rezultatele de săptămâna asta îmi confirmă teoriile, adică am doi candidați - unul în Agnita de Sibiu și unul în Rovinari de Gorj - care sunt în situații cu totul ciudate.

Unul cumva pierde alegerile pentru că are prea multe voturi. Da, chiar se întâmplă. Are cu 12 voturi mai mult. Dacă avea cu 12 voturi mai puțin, lua mandatul. Și mai are nevoie de încă două voturi pentru a putea... Nu le-a luat...

Avem un alt candidat la Agnita care este la două voturi de a pierde mandatul. Dacă lua două voturi mai mult, pierdea mandatul pe care așa l-a câștigat.

Mai frumos cu paradoxul este la parlamentare, unde lumea nu e deloc atentă. Acolo un vot în plus poate fi un vot otrăvit pentru partidul respectiv.

Dacă la europarlamentare avem un sistem într-o singură etapă, o dată se fac toate calculele, la parlamentare vor fi în două etape; mai întâi la nivel de circumscripție, apoi la nivelul întregii țări”, a mai precizat el.

”Logica care guvernează legile electorale nu este logica aritmetică”

”Sigur că este aberant, dar în studiile electorale se amintește foarte des că logica care guvernează legile electorale nu este logica aritmetică, ci logica politică. Așa au vrut partidele la un moment dat, a fost o negociere.

Nu sunt convins că știu bine ce au făcut, dar asta scrie în lege, asta trebuie să aplicăm”, a concluzionat el.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE