Cu două zile înainte de turul 2 al prezidențialelor, autoritățile susțin că România continuă să fie atacată cibernetic. O spune Ministerul de Externe, care arată o interferență externă în procesul electoral. Procurorii nu știu încă dacă au motive să deschidă un dosar penal care să vizeze fapte concrete pe care să le poată investiga.
Parchetul general s-a autosesizat după ce au fost desecretizate rapoartele serviciilor, prezentate în CSAT. Procurorii spun că ar merge pe cel puțin trei piste: atac cibernetic, spălare de bani și încălcarea legislației electorale, inclusiv tot ceea ce ține de coruperea alegătorilor, mai ales în mediul online.
Ce este un război hibrid
În ceea ce privește aceste atacuri, după desecretizarea acelor documente, deși sunt investigații în curs cu privire la acele atacuri cibernetice, „nu deținem date certe cu privire la atacator, ori cu privire la afectarea procesului electoral”.
Însă orice acțiune ar putea fi luată în calcul abia după închiderea urnelor, pentru a preîntâmpina incidente care pot să apară. SRI spune că sistemele de monitorizare a votului și sistemele gestionate de STS continuă să fie vulnerabile. Tot ce ar putea face procurorii mai repede este să investigheze sursa banilor, adică de unde ar proveni acel milion de euro, bani despre care se spune că ar fi fost donați pentru a susține pe TikTok campania lui Georgescu.
Dar trebuie să înțelegem acest concept pornind de la definiție. E o definiție destul de abstractă, un tip de conflict care combină tactici și mijloace convenționale și neconvenționale. Experții spun că războiul hibrid reprezintă utilizarea unor mijloace convenționale și neconvenționale care nu se încadrează într-un război total, dar care creează instabilitate în țările țintă.
Ceea ce este specific unui atac hibrid este că, în aproape nicio situație, nu conține și componenta de atacuri fizice sau atacuri armate. Mai degrabă, este vorba despre un mix care definește acest atac hibrid. Când vorbim despre acest mix, vorbim în primul rând despre propagandă, despre atacuri cibernetice, despre dezinformări și fake news, dar și despre utilizarea unor organizații paramilitare.
„Noțiunea de război hibrid ajută la definirea conflictelor actuale care combină intimidarea strategică a statelor cu arme de distrugere în masă, operațiuni comune care implică și unități speciale, și mercenari, și manevre de dezinformare la scară largă”, a spus, într-un interviu pentru Le Monde, din 2022, Thomas Gomart, directorul Institutului Francez de Relații Internaționale.
Conceptul de război hibrid apare și în definițiile la nivelul NATO și la nivelul Uniunii Europene.
Potrivit SRI, „conflictul hibrid este definit drept o interacțiune dinamică între elemente de hard power (consolidarea forțelor militare, dispunerea de forțe și capabilități militare în zone de conflict, finanțarea unor mișcări separatiste, activități de destabilizare și subminare a securității unui stat sau regiuni) și soft power (menținerea unei dependențe economice sau energetice, aplicarea de sancțiuni economice, derularea unor campanii de propagandă, dezinformare și influențare, derulare de atacuri cibernetice, etc.)".
Iar Monitorul Apărării a exemplificat și niște caracteristici ale războiului hibrid:
- exploatează vulnerabilităţile naţionale în plan politic, militar, economic, social, informaţional şi al infrastructurii;
- poate fi iniţiat şi desfăşurat atât de către state cât şi de către structuri non-statale;
- poate să utilizeze mijloace de crimă organizată (corupţie, şantaj, etc.) şi acţiuni teroriste, asasinate, crime, alte fapte săvârşite în scopul tulburării grave a ordinii publice;
- folosește atacurile mai puţin vizibile, pentru a fi greu de detectat și se bazează deseori pe tehnologia digitală de diseminare a informațiilor.
În documentul adoptat la summitul NATO de la Bruxelles, din 2021, este precizat că aliații se angajează să se apere împreună în fața „ameninţărilor cibernetice şi hibride, amenințărilor asimetrice, inclusiv în fața campaniilor de dezinformare, utilizării rău intenţionate a tehnologiilor emergente şi a tehnologiilor perturbatoare tot mai sofisticate”.
Atacurile hibride din România
Radu Hângănuț, jurnalist Euronews: „Auzim, zilele acestea, foarte mulți termeni cu care poate nu suntem faliliarizați. Atac hibrid este unul dintre ei. În documentele desecretizate de CSAT, am văzut această informație, că România este și a fost supusă, în această perioadă, unui atac hibrid din partea unor actori statali externi. Pentru a înțelegem acest concept de atac hibrid, nu ar trebui să ne uităm mai departe de experiența Ucrainei, pe care vecinii noștri au avut-o cu Rusia, începând chiar cu 2014, de la anexarea ilegală a Crimeei.
În acea perioadă, când vorbeam despre organizații paramilitare, erau acei omuleți verzi, cum erau ei numiți în presa de specialitate, care erau de fapt soldați fără însemne naționale, despre care ulterior s-a demonstrat că erau soldați care serveau Rusia.
De asemenea, în acea perioadă se discuta foarte mult despre fake news și despre dezinformări care erau aplicate atât în Rusia, cât mai ales pe teritoriul Ucrainei. Aceste dezinformări au vizat narațiuni precum ideea că totul se întâmplă pentru protecția etnicilor ruși și că totul este un răspuns către fascismul din Ucraina.
De asemenea, erau atunci foarte multe atacuri cibernetice în Ucraina, care au dus la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia. Dacă este să luăm toate aceste situații, putem vedea foarte multe similitudini cu ceea ce s-a întâmplat în această perioadă în România și ceea ce este descris, în documentele desecretizate, ca fiind o problemă.
Potrivit surselor Euronews, judecătorii CCR au o întâlnire formală astăzi. Însă la această întâlnire nu vor fi luate decizii, lucru care s-a întâmplat și ieri, când judecătorii CCR s-au reunit pentru a discuta mai multe cereri de anulare a voturilor din primul tur.
În acestă fază a alegerilor, CCR a anunțat că poate analiza doar contestațiile depuse de candidații care au ajuns în turul 2, Elena Lasconi și Călin Georgescu. Și asta după ce au mai fost depuse și alte sesizări: CNA, SNSPA, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și candidatul independent din turul 1, Cristian Terheș. Toți au cerut reluarea scrutinului din turul 1, în urma desecretizării documentelor CSAT. Între timp, candidata USR la prezidențiale, Elena Lasconi, a anunțat că nu va face nicio contestație la CCR privind anularea primului tur."
