O casă țărănească, mică, sărăcăcioasă. Așa apare în dicționarul limbii române cuvântul BOJDEUCĂ. Am întâlnit acest cuvânt foarte des, în ultima perioadă, odată cu mult controversata restaurare a bojdeucii lui Ion Creangă. Oameni simpli, dar și experți în domeniul restaurării au dezbătut intens modificările aduse casei. În consecință, Ministerul Culturii a luat decizia de a trimite la fața locului echipe specializate, pentru a evalua situația.
Corpul de control al Ministerului Culturii a început verificarea legalității avizului pentru intervenții realizate asupra monumentului istoric ”Bojdeuca scriitorului Ion Creangă”. Decizia a fost luată după ce pe rețelele de socializare au apărut critici la adresa modului în care Bojdeuca lui Creangă ar fi fost restaurată, fără a fi respectate istoria, imaginea și structura clădirii originale.
Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău este primul muzeu literar al României. Înainte de începerea lucrărilor de restaurare era vizitată de aproximativ 50 de mii de turiști, anual. 3 milioane de lei a fost valoarea totală a proiectului. 700 de mii a costat restaurarea Bojdeucii lui Creangă, iar restul au fost folosiți pentru reabilitarea curții și a muzeului de lângă casă.
Costel Alexe - președintele Consiliului Județean, Iași: Nu și-ar fi putut permite Consiliul Județean sau constructorul cu atât de mulți factori implicați în implementarea proiectului să greșească cu cel mai vizitat muzeu literar din țară.
Nu a fost schimbat nimic pe perioada implementării proiectului. Iertați-mă, așa când facem glumițe pe Facebook, nu din punct de vedere tehnic sau arhitectural - dacă putem să o închiriem pe Airbnb sau de Revelion, nu pot să răspund, ci pot să apreciez simțul umoristic al nostru ca și nație.
Potrivit arhitecților, reparațiile și modificările erau necesare pentru că au apărut multe fisuri și infiltrații care ar fi afectat grav imobilul.
Vasile Cotiugă - profesor Facultatea de Istorie Iași: Acolo s-a intervenit, s-a restaurat, dacă putem să-i spunem restaurare, pentru că, mai degrabă, este acolo un fel de reabilitare.
Filip Ciobănașu – arhitect: Este în continuare dușumea din lemn de esența tare. Sigur, ea este acoperită de un baiț. Toate finisajele sunt, în principiu, aceleași, pentru că nu poți face modificări într-un muzeu ca ăsta. Prin urmare, structura planșeului a fost păstrată, pentru că ea nu era degradată. Tâmplăria a fost restaurată.
Criticile au apărut, însă, din cauza elementelor ”prea noi” care au fost adăugate odată cu proiectul de intervenție. Pe lângă modificările din interior, au fost făcute reparații și la exterior și la șarpantă.
Filip Ciobănașu – arhitect: Lucrările au presupus refacerea parțială a șarpantei și complet a învelitorii. Asta înseamnă că am apelat la meșteri tradiționali să despice șița, să o impermeabilizeze și să o bată. Are același număr de rânduri, pentru ca stă așezată pe același număr de leațuri.
Casa, așa cum era pe vremea lui Ion Creangă, mai există astăzi, în totalitate, doar în rândurile autorului
În 1887, acesta îi scria lui Titu Maiorescu.
”Bojdeuca de căsuţă în care locuiesc eu de vreo 18 ani e de vălătuci şi povîrnită spre cădere pe zi ce merge, de n-ar fi răzămată în vreo 24 de furci de stejar şi acelea putrede”, spunea Ion Creangă, într-o scrisoare adresată lui Titu Maiorescu, în anul 1887.
Ion Creangă a cumpărat Bojdeuca în 1879, cu suma de 50 de galbeni austrieci. De-a lungul istoriei sale, casa-muzeu a trecut prin 5 etape de lucrări de intervenție, reprofilare și renovare.
Ca urmare a discuțiilor din spațiul public, președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a revenit cu precizări:
”Din păcate, s-au răspândit în spațiul public informații care nu au nicio legătură cu realitatea din spatele proiectului. Nu există geamuri termopan, gresie, faianță, parchet sau alte materiale care să fi alterat structura sau aspectul Bojdeucii. Toate intervențiile s-au făcut cu restauratori avizați. Procesul de restaurare actual s-a suprapus peste modificările făcute acum 38 de ani. Cele două prize au fost instalate în anii ’60.”
Arhitecții care au lucrat la noua intervenție susțin că soluțiile găsite acum vor asigura o stare bună monumentului, cel puțin încă 30 de ani.
