Prima și ultima fotografie ale lui Mihai Eminescu vor fi expuse, pentru prima dată împreună, la Palatul Cesianu-Racoviță, pe 15 ianuarie, de Ziua Națională a Culturii.
Fotografiile originale, considerate fragmente de istorie, de valoare muzeală, vor fi expuse doar o zi – duminică, 15 ianuarie, în intervalul orar 10:00-20:00, marcând, astfel, împlinirea a 173 de ani de la nașterea poetului național.
Până în prezent, sunt cunoscute doar patru fotografii care îl înfățișează pe poet
Mihai Eminescu, reprezentant universal al culturii românești, a fost surprins, de-a lungul vieții, în doar 4 fotografii cunoscute și certificate. Prima dintre ele a fost realizată în tinerețea artistului, la vârsta de 19 ani, la Praga, în 1869, în atelierul fotografului Jan Tomas, în drumul său spre Viena, la studii. Este cea mai cunoscută fotografie cu marele poet, recunoscută chiar și de către copii.
După această fotografie au fost produse în țară alte două variante de către fotografii din Iaşi: Bernhard Brand şi Nestor Heck. Imaginea tânărului Mihai Eminescu a fost asociată în repetate rânduri cu operele sale, fiind ilustrată în manualele școlare, afișe de epocă sau cărți poștale de epocă.
Alături de prima fotografie a lui Mihai Eminescu este expusă și ultima fotografie a marelui poet, cea realizată de fotograful Jean Bielig în 1887.
Ultima din seria celor 4 fotografii ale lui Mihai Eminescu a fost surprinsă la vârsta de 37 de ani a poetului, probabil în luna noiembrie, când se afla în îngrijirea surorii sale, Harieta. Este o fotografie în care Eminescu apare răvășit, bolnav, pe vremea când locuia pe strada Sfântul Nicolae din Botoșani.
Interesantă este și povestea penultimei sale fotografii: aceasta a putut fi realizată doar cu ajutorul unei farse; este cunoscut faptul că lui Eminescu nu-i plăcea să se fotografieze, astfel că prietenii săi l-au convins să facă o fotografie de grup, însă s-au înțeles discret cu fotograful și, atunci când acesta se pregătea să declanșeze fotografia, prietenii s-au retras, rămânând doar Eminescu în cadru, transmite Alina Panico, PR manager, casă de licitații Artmark.
Cine a fost Mihai Eminescu
Mihai Eminescu a fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică - de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel.
A fost activ în societatea ''Junimea'' şi a lucrat ca redactor la ziarul "Timpul". A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară - poezii, proză, dramaturgie - şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.
Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. Despre marele poet român, Tudor Arghezi a fost: „Fiind foarte român, Eminescu e universal”.
Ce reprezintă Ziua Culturii Naționale în alte țări europene
Proiectul de lege prin care 15 ianuarie a devenit și Ziua Culturii Naționale a fost adoptată în anul 2010. Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte.
În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes.
Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări, relatează Agerpres.
