Un grup internațional de cercetători ai Holocaustului solicită ajutorul germanilor pentru a găsi fotografii uitate ale deportărilor din perioada nazistă.
Arhivele și muzeele din întreaga lume găzduiesc fotografii ale atrocităților naziste, care se concentrează asupra lagărelor de detenție, de muncă și de exterminare. În cadrul proiectului #LastSeen Project: Pictures of Nazi Deportations, istoricii intenționează să colecteze, să analizeze și să publice dovezi prin fotografii care prezintă îndepărtarea forțată a victimelor din orașele germane cu mult înainte ca acestea să ajungă într-un lagăr.
"Avem imagini ale Holocaustului [din lagăre], peisajul ororilor. Dar nu de acolo a început totul", a declarat pentru Euronews Alina Bothe, istoric și manager de proiect al #LastSeen.
"Unde începe de fapt, cel puțin când ne uităm în Germania, este în orașele mici și în cartierele din orașele mari, unde oamenii sunt adunați sub ochii vecinilor lor", a explicat ea.
Proiectul este o colaborare între cinci instituții din Germania și Statele Unite ale Americii, al cărei scop este de a cartografia cât mai multe locuri de deportare și de a identifica cât mai multe persoane - victimă, spectator și autor - în fotografii din arhive, precum și persoane fizice.
În contextul creșterii negării Holocaustului și a antisemitismului, accesul public la fotografiile de deportare poate contribui la redarea de povești ale victimelor evreiești sau ale altor minorități entice.
Imaginile "fac legătura între crime și Germania", a declarat Gruner pentru Euronews. "Acesta este cel mai important lucru, pentru că, în mod normal, când vorbim despre Holocaust, oamenii cred că acest lucru s-a întâmplat în altă parte. "
"Dar deportările în masă, acestea nu au putut fi ascunse. Oamenii au mărșăluit pe străzi, au fost transportați în camioane și toată lumea a putut vedea. Iar oamenii au trebuit, de asemenea, să facă alegeri în aceste momente", a adăugat Gruner. "Ar fi protestat ei împotriva acestui lucru? Ar fi tăcut? Ar ajuta la deportări? Din această perspectivă, include cu adevărat întrebarea despre alegerile individuale în ceea ce privește persecuția", a mai spus Gruner.
Nicio fotografie din Berlin
Până în prezent, proiectul a colectat fotografii din cel puțin 60 de locații din Germania. Până la acest moment, grupul nu a găsit nicio imagine din Berlin, unde au avut loc aproximativ 200 de deportări.
"Bineînțeles că cineva a făcut fotografii", a spus Bothe, "era un oraș modern, bogat, oamenii aveau aparate foto".
Întrebarea este dacă cineva de astăzi ar recunoaște ceea ce se întâmpla în imagini? Se află ele într-o arhivă sau au fost depozitate în podul cuiva, uitate de zeci de ani?
Chiar și personalul arhivelor ar putea să nu știe că dețin fotografii de deportare, iar în Germania, cercetătorii sunt încrezători că majoritatea imaginilor se vor găsi în instituțiile oficiale.
Situația este diferită în Statele Unite, Marea Britanie și în alte țări anglofone, unde fotografiile sunt mai degrabă în mâinile unor persoane fizice decât ale unor organizații.
Unele imagini aparțin supraviețuitorilor Holocaustului sau familiilor victimelor, dar, "după război, eliberatorii luau adesea suveniruri cu ei, iar imaginile erau un suvenir și un trofeu preferat", a declarat Gruner.
"[Soldații] au luat albume foto de la ofițerii SS, de asemenea, fotografii individuale", a explicat el.
Alina Bothe a estimat că aproximativ 70% din fotografiile cunoscute despre deportări au fost făcute de autorii acestora, inclusiv de oficiali naziști, poliția locală și autorități.
Proiectul #LastSeen caută imagini de la prima expulzare în masă a evreilor polonezi din Germania, în 1938, până la deportările în masă în lagăre, care au crescut în amploare până la sfârșitul războiului.
Cercetătorii speră să extindă proiectul din Germania și în restul Europei în anii următori.
