Cum se comportă diferite structuri la un cutremur și ce ar trebui îmbunătățit sunt câteva dintre răspunsurile pe care le putem găsi la specialiștii de la Facultatea de Construcții și Instalații din Iași acolo unde există cea mai mare platformă seismică din România și din Sud-Estul Europei. Din 2006 se fac testări, iar din când în când porțile sunt deschise și pentru cei mai mici învățăcei. Cu această ocazie, elevii învață ce este un cutremur, îl văd, fără a fi puși în vreun pericol și învață cum să se adăpostească.
La prima vedere pare că este un cutremur puternic. Cutremurul este, însă, unul simulat cu ajutorul platformei seismice de care Facultatea de Construcții și Instalații din Iași dispune. Este unică în România și Europa de Sud-Est prin dimensiunile și capabilitățile pe care le are.
George Țăranu, Coordonator proiecte de cercetare a structurilor la acțiunea seismică, UTI Iași: ”Se cercetează, pe deoparte răspunsul structurii și o soluție de îmbunătățire a răspunsului acesteia sau cumva să putem izola structura complet, să găsim un sistem special care să poată ca structura să nu mai fie sensibilă la acțiunea cutremurelor.”
Cei care participă la simulare, de data aceasta, sunt elevi din clase primare și gimnaziale.
”Foarte interesantă. Ne-a arătat cum se fac cutremurele. Mie mi-a plăcut. (Reporter: Știi ce ar trebui să faci în cazul în care este un cutremur?) Oameni mi-au zis că trebuie să mergi sub o masă sau să ieși afară unde nu sunt copaci sau clădiri”, spune David, elev.
De-a lungul anilor, din 2006, profesorii de aici au făcut nenumărate teste pe diverse structuri. Unele nu au rezistat cutremurului simulat și s-au prăbușit. Toate aceste mișcări se măsoară.
George Țăranu, Coordonator proiecte de cercetare a structurilor la acțiunea seismică, UTI Iași: ”Pe baza acelor informații pe care le vedem afișate pe acel ecran putem cuantifica, putem să calibrăm un motor de calcul și să înțelegem cum se va comporta clădirea și la un cutremur care s-a întâmplat, de exemplu cum a fost în Vrancea în 1977, sau cum poate fi la un cutremur viitor.”
Cu greutatea maximă de 16 tone se poate pune în mișcare o accelerație de până de două ori accelerația gravitațională. Aceasta accelerație este foarte mare în comparație cu ceea ce se poate întâmpla în cazul unui cutremur real.
George Țăranu, Coordonator proiecte de cercetare a structurilor la acțiunea seismică, UTI Iași: ”Spre comparație putem folosi rezultatele din Turcia din 2023, din februarie, când acel cutremur cu magnitudinea de aproape șapte-opt a produs o mișcare în amplasamente cu o accelerație de până la 0,5 G.”
Pe viitor, cei de la Facultatea de Construcții și Instalații din Iași vor să facă și un simulator în care să poată sta și patru-cinci persoane. Astfel, oamenii să simtă, nu doar să vadă cutremurul.
