Afișarea rezultatele de la Bac 2023 a scos la iveală un procent de 72,8% al promovabilității, înainte de soluționarea contestațiilor, ceea ce înseamnă o cifră sub cea de anul trecut. Potrivit Ministerului Educației, rata de promovare este ușor mai mare decât cea din 2022. Rata de succes se menține la peste 70% pe ansamblul tututor promoțiilor, iar această situație se înregistrează pentru al doilea an consecutiv în ultimii 11 ani.
Un aspect îngrijorător este că doar 42% dintre copiii înscriși la școală în 2011 au ajuns să dea Bac-ul acum. În ceea ce privește elevii "zeciști", numărul de candidați care au obținut media zece este de 56, de trei ori mai puțini decât cei de anul trecut, când au fost 162, potrivit Edupedu.ro.
Mihaela Nabăr: "În ruralul românesc vedem o a doua Românie"
Doi experți în domeniu au fost prezenți la Euronews, în cadrul emisiunii "Vocile care contează" și au explicat ce semnifică aceste cifre și cum trebuie analizate, dar și care sunt marile probleme ale învățământului românesc.
Mihaela Nabăr este director executiv al World Vision România, o fundație care le oferă copiilor șansa de a avea acces la drepturile pe care le merită, printre care și dreptul la educație, iar Simona David Crisbășanu este președintele Federației Coaliția pentru Educație.
"Rezultatele de la Bac erau predictibile, din punctele noastre de vedere. Rata de promovabilitate este importantă, dar mai important este procentul de copii pe care i-am pierdut pe drum, pentru că doar 42% dintre copiii înscriși în 2011 au ajuns astăzi să dea Bac-ul. Din ei vedem astăzi această rată de promovabilitate. Mai îngrijorător este că acei copii care au rămas în urmă, sau pe drum, cei mai mulți sunt în mediile dezavantajate, sunt în ruralul românesc, practic în cea de-a doua Românie.
Mi-ar fi plăcut să văd și în rural ceea ce am văzut astăzi la dumneavoastră, cei doi copii de zece ai României, care merg să studieze la universități din afară. Și întrebarea pe care ne-o punem de fiecare dată este dacă într-adevăr doar nota de la bacalaureat ne duce la aceste universități sau sunt luate în calcul și alte competențe ale copiilor noștri pentru a ajunge la universități din alte țări sau pentru a fi într-adevăr copii de zece. Oare copiii noștri de zece sunt cei care iau zece la bac? Este suficient să luăm zece la bac și să ne considerăm copiii de zece?
Și o altă dimensiune pe care am văzut-o în comunicarea rezultatelor de la bac: îi uităm pe copiii care nu iau examenele și iată că de data aceasta ni se pare o tragedie că avem doar 56 de note de zece la bac, cele mai puține din ultimii zece ani.
Dar aș recomanda să ne uităm și la acea curbă a lui Gauss, să vedem dacă e normal ca ai noștri copii să fie fie sub cinci, fie de zece. Și cred că de aici putem să pornim această discuție. Ceea ce vedem în acest moment în sistemul de educație din România este o polarizare extremă, vedem copii foarte mulți care iau sub nota cinci. Am văzut copii care au luat în rural, de acolo am văzut, pe procente, că par mai mulți cei care au luat bacalaureatul, dar să nu uităm câți din rural au ajuns să intre în bacalaureat și atunci o să vedem cât de relevante sunt aceste procente.
Dacă ne uităm și la evaluarea națională, sunt mulți copii sub cinci, cei mai mulți anul acesta din câți au fost vreodată sub cinci. Și cei mai mulți sunt din acele zone vulnerabile", a precizat Mihaela Nabăr, la Euronews.
- Rata de promovabilitate la Bac 2023 este de 72,8%, înainte de contestații.
- 42% dintre copiii care au început școala în 2011 au dat acum examenul de bacalaureat.
- Mihaela Nabăr: "În România, opt dintr-o sută de studenți provin din mediul rural".
România "își pierde clasa de mijloc", de la generație la generație
Există însă discrepanțe foarte mari, care sunt reflectate de aceste note. În acest sens, se poate vorbi despre faptul că România își pierde clasa de mijloc, adică cea care definește o societate.
Însă problemele educației din România sunt mai profunde și se văd și la profesori, care au făcut o grevă de amploare în luna iunie. Dar și profesorii au recunoscut că și ei au suferit, la rândul lor, din cauza sistemului învechit și neperformant.
"Este o pauză foarte mare pe rezultate și apoi vedem copii între 8 și 10. Deci noi, practic, ne pierdem cu fiecare an, cu fiecare generație, clasa de mijloc, cea care formează o societate. Ne place să ne uităm la copiii de zece, dar revin la întrebarea mea: copiii de zece sunt copiii pe care îi evaluăm cu zece la evaluarea națională și la bac? Aceștia sunt copiii României de zece? Aceasta este societatea de zece pe care ne-o dorim? Ei oricum pleacă, după cum am văzut. Doi copii de zece, pe care i-am auzit în discuția asta, vor să plece.
Sunt foarte multe cauze. M-aș uita la o cifră, doar 41% dintre copiii noștri din școală spun că învață de plăcere, sau simt că sunt îmbogățiți într-un fel și o fac cu plăcere în momentul în care se educă sau fac educație.
Și un alt motiv pentru care ar vrea să plece din România este că, de partea cealaltă, avem profesori. Și am văzut profesorii cât de nemulțumiți sunt, ne cer ajutorul, o parte dintre ei vrea să schimbe curriculumul pe care învățăm. Ați văzut cum arată subiectele de la limba română, de la bac, în care parcă suntem decuplați de realitatea și contextul actual. Noi lucrăm pe un curriculum învechit, vorbim despre competențe fără a avea capacitatea să evaluăm competențe, vorbim de profesori, dar 56% din ei ne spun că, pentru a face față elevului de astăzi, trebuie să fie ei înșiși formați", a spus Mihaela Nabăr.
De ce unii elevi renunță la școală în timpul liceului
O mare problemă o reprezintă faptul că mulți elevi de liceu renunță la școală când ajung în ultimii ani, sau chiar din clasa a zecea. Simona David Crisbășanu crede că problema reflectă mediul din care provin acești copii.
"Este aceeași situație ca la evaluarea națională. Și acolo s-a observat această adâncire a inechității, a polarizării între urban și rural, între copiii care au rezultate foarte bune și copiii care sunt sub nota 7, sub nota 5. Și acest lucru, din păcate, reflectă și mediul din care provin, posibilitățile financiare ale famililor.
Studiile au arătat că industria meditațiilor rămâne, în România, destul de dezvoltată și mulți părinți care își permit apelează la meditații pentru a-și pregăti copiii. Cunosc părinți care, în perioada grevei, au spus că a fost mai bine pentru că copilul a putut să se concentreze pe pregătirea suplimentară și să nu piardă timpul la școală. Despre acest lucru vorbim atunci când ne referim la copii nu doar de clasa a opta, ci și de tineri care dau bacul. Așadar, relevanța școlii a scăzut foarte mult și este sub semnul întrebării. Și pandemia nu a ajutat în acest sens, ba dimpotrivă.
Am avut ocazia să discut cu elevi de la liceele tehnologice. Ei, în timpul pandemiei, s-au angajat și chiar mulți elevi de la liceele tehnologice sunt nevoiți să facă asta în clasa a zecea deja, pentru că ei provin din medii dezavantajate și sunt forțați să-și câștige independența și să contribuie la veniturile familiei încă de la această vârstă", a detaliat Simona David Crisbășanu.
Învățământul românesc trebuie restructurat
Soluția o reprezintă restructurarea învățământului românesc, subiect despre care se discută de mulți ani.
"Așadar, acești copii nu sunt ajutați de sistem și învățământul, așa cum este el astăzi, nu este relevant pentru ei. Și e important să ne gândim cum restructurăm tot ce se întâmplă la liceu și la tranziția de la gimnaziu la liceu. Noi am propus mai multe soluții în ceea ce privește această tranziție, dar și în ceea ce privește planurile-cadru pentru liceu, adică numărul de ore, ceea ce se studiază la liceu, astfel încât materia studiată să fie relevantă pentru elevi și aceștia să poată avea opțiuni, să aleagă o parte din ceea ce studiază la școală.
Este o inerție mare și o rezistență în sistem, dar cred că e cazul să înțelegem că nu mai putem să continuăm în acest fel dacă dorim ca tinerii să fie pregătiți prentru viață și pentru o societate care are o altă provocare de altă natură față de atunci când noi studiam la liceu.
În aceste clase terminale, de multe ori, punem accentul doar pe anumite materii. De exemplu, la evaluarea generală de la gimnaziu. Atunci e clar că acești copii nu mai percep ca relevante toate materiile, pentru că acolo se punea accent pe matematică și română. La bac, elevii dau examene la mai multe materii, dar nici acolo situația nu e schimbată, în sensul în care materia și manualele sunt atât de învechite încât e foarte greu să faci atractivă acea materie pentru elevii de liceu care deja din clasa a zecea, a unsprezecea, se hotărăsc cam către ce domeniu vor să se îndrepte sau care sunt acele domenii care le plac și unde ar vrea să își găseacă un job.
E important să ne punem aceste întrebări și să-i implicăm și pe ei în ceea ce numim designul sistemului de învățământ și experiențelor de învățare. Și World Vision face acest lucru, îi întreabă pe copii, îi implică și acest lucru vrem și noi să-l aducem mai mult la coaliția pentru educație.
Sunt studii care arată că, chiar la începutul acestui an, un sfert de milion de copii erau în afara sistemului de învățământ. Ei se pierd pe parcurs în diverse moduri și sistemul nostru de astăzi nu ne oferă date certe pe care ne putem baza. Acolo unde, în comunități, părinții nu au studii finalizate, nici nu-i susțin pe copii să finalizeze studiile", a precizat Simona David Crisbășanu.
Rezultatele finale la Bac 2023 vor fi comunicate pe 7 iulie
"De ce renunță? Unul din principalele motive este că spre 40% nu au bani să-și continue studiile, dar să nu uităm că, în ruralul românesc, doar 4 din 10 adulți au bacul. Deci practic, dacă așa funcționează, de ce să spargem cercul acesta al sărăciei, care nu este doar o sărăcie materială, ci și una educațională. (...)
82% din traiectoria educațională a copilului este influențată de sărăcia materială a părintelui. Trăim într-o Românie săracă, în care 69% dintre părinți ne spuneau: nu ne permitem să ne lăsăm copiii să meargă mai departe la liceu.
World Vision România are programe în care demonstrăm că, dacă investim în copii, putem să-i scoatem din acea comunitate, putem să-i ducem mai departe la liceu, la facultate", a concluzionat Mihaela Nabăr.
