Temperaturile din ultimele săptămâni au dus la recorduri istorice de caniculă la nivel mondial. Valorile termice ridicate supun corpul uman unui stres termic, iar dacă peste aceste temperaturi se suprapune și umiditatea, condițiile pot deveni insuportabile și chiar pot fi incompatibile cu supraviețuirea.
Ce este termometrul umed
Specialiștii au creat un instrument, termometrul umed, care calculează o valoare în funcție de temperatură și umiditate. Omul își răcește organismul prin transpirație, însă nu poate supraviețui dacă se îndeplinesc două condiții în același timp: dacă temperatura aerului depășește 35 de grade Celsius și dacă aerul are o umiditate de peste 95%. Practic, în această situație, corpul nu se mai poate răci cum o face în mod obișnuit.
"Este o temperatură care ține cont de umiditate. Prognozele meteo, când apar la televizor, sunt pentru termometrul uscat. La valori foarte mari ale temperaturii și umidității, deci la valori foarte mari pentru termometrul umed, nu mai funcționează eficient acest mecanism de termoreglare și căldura se acumulează în organism. Și atunci, în interval de câteva ore, poate să apară inclusiv decesul", a precizat Bogdan Antonescu, fizician și expert în fenomene extreme.
Pentru a exemplifica funcționarea termometrului umed, acesta este de fapt, un termometru normal, iar peste bulbul cu mercur este pus un material umed.
- Vara pierdem 40 de ore de somn din cauza căldurii din locuințe. Ce recomandări au specialiștii
- Fierbinte de cald. Verile cu 50 de grade Celsius, o obișnuință în Europa. Cum încearcă Parisul să facă față arșiței
- Climatologii vor modificarea pragului de caniculă. Riscul mortalității apare la o temperatură mult mai mică de 37 de grade
Limita de temperatură/umezeală la care omul nu ar putea supraviețui
"Studiile acestea, de limite pentru temperaturile extreme ale corpului, sunt legate de temperatura termometrului umed, care trebuie să fie 35 de grade, iar daca am avea și umiditate ridicată, de peste 80, 85%, atunci ar fi o problemă cu adevărat. Și sunt puține locuri unde a fost atinsă această temperatură pentru termometrul umed.
Până acum, au fost înregistrate valori de 35 de grade, cu ajutorul termometrului umed, în zona Golfului Persic, în nord-vestul Indiei și în Pakistan. În România, cea mai mare valoare înregistrată cu termometrul umed fost de 29.9 de grade Celsius, la Constanța, în 1985.
O creștere a temperaturii globale cu un grad Celsius înseamnă că atmosfera reține cu 7% mai mulți vapori de apă, umiditate în atmosferă. Dar sunt observații pentru temperaturi ridicate și în Europa, în special in zona Mării Mediterane, dar nu până la 35 de grade. În studiul acela erau temperaturi pentru Romania, de 25 -27 grade pentru termometrul umed", a explicat Bogdan Antonescu.
Ca valoare strictă, în ceea ce privește temperatura aerului, corpul uman nu poate suporta temperaturi mai mari de 41,5 grade Celsius. Peste această valoare, proteinele din corp își schimbă structura în mod ireversibil.
"Este asemenea situației în care luăm un albuș de ou, îl punem în tigaie și, datorită căldurii, se transformă într-o masă rigidă. Expunerea la o temperatură crescută a proteinelor din organism duce la o denaturare ireversibilă a lor și a funcției lor", a precizat Bogdan Pavel, medic primar ATI.
În plus, diferențele prea mari de temperatură vin cu riscuri suplimentare. Iar aici intră în scenă discuția legată de aerul condiționat și de ce nu este indicat să setăm o temperatură cât mai joasă.
"Se recomandă ca diferențele de tempatură dintre camera răcită cu aer condiționat și mediul exterior să nu fie mai mare ca 5 grade Celsius. Din experiență, vă pot spune că, până la diferențe de 10 grade Celsius, nu e o problemă, dar dacă sunt diferențe mai mari de 10 grade Celsius, atunci este un risc să prezinte această injurie termică.
Scoaterea pacientului din mediul cu temperatură crescută, introducerea într-un mediu cu temperatură mult mai scăzută, să fie răcoare, dezbrăcat, să fie aerisit și, în măsura în care se poate, chiar și imersia în apă rece. Antiinflamatoriile nonsteroidiene - apropo că toți luăm aspirină, paracetamol, ibuprofen în caz de febră - în această situație de șoc hipertermic, s-a dovedint că nu au un efect favorabil", a precizat Bogdan Pavel, medic primar ATI.
Cei mai vulnerabili în situația expunerii la temperaturi ridicate sunt copiii sub 10 ani, gravidele, pacienții cu Parkinson, cei cu obezitate și vârstnicii de peste 65 de ani.
