Guvernul Ciolacu a fost învestit și a primit 240 de voturi pentru, cu șapte mai multe decât minimul necesar. Înainte de a ajunge la votul din Parlament, premierul Marcel Ciolacu a precizat că membrii partidelor din coaliție (PSD, PNL și UDMR) au semnat un acord politic în care se menționează, mai multe „principii și măsuri", așa cum le-a numit premierul. Printre acestea se numără așa-zisul „patriotism economic”.
Patriotismul economic, printre principiile guvernului Ciolacu 2
Documentul prevede un fel de stimulare a creării de companii care să fie „campioni regionali”: „o schemă de ajutor de stat pentru investiții greenfield mai mari de 150 milioane de euro în industria prelucrătoare, creatoare de locuri de muncă stabile și bine plătite (grant 25% din valoarea investiției, subvenționarea parțială a dobânzii, procedură de avizare accelerată pentru toate documentele necesare).
Reducerea cu minimum 20% a numărului de avize și documente necesare și digitalizarea completă a procedurilor de raportare. Transformarea companiilor mari producătoare de energie și gaz în campioni regionali. Extinderea IMM Invest pentru încurajarea creditării în sectoarele industriale strategice și pentru companiile cu o componentă puternică de export. Program de sprijinire a internaționalizării companiilor românești prin scheme de garanții pentru extinderea prezenței pe piața regională, inclusiv pentru construirea sau achiziția de capacități noi de producție”.
Ce este patriotismul economic
Nu este prima dată când Marcel Ciolacu vehiculeacă conceptul de patriotism economic. A mai făcut-o și în vara lui 2023, când spunea că este vorba de o dezvoltare a țării „prin investiţii şi producţie aici, în România”. Acest concept nu este însă unul nou, iar specialiștii de la Elcano Royale Institute au vorbit de câteva ori despre așa ceva, în anii trecuți. Ei spun că un patriotism economic se poate referi și la „includerea unor taxe sau restricții privind circulația forței de muncă, a mărfurilor și a capitalului. De asemenea, țările pot sprijini anumite industrii pentru a ajuta la creșterea și dezvoltarea lor”.
Există multe exemple în acest sens, iar unul dintre ele, care este dat și de Elcano Royale Institute, este cel al Franței, care a aplicat politici de patriotism economic prin protejarea industriei culturale, adică filmul sau televiziunea, și a făcut-o prin subvenționarea acestora. Mai sunt exemple precum Germania, China, India, sau Japonia.
Dar aceste ajutoare de stat pentru anumite industrii ar putea fi considerate favorizante pentru anumite companii sau pentru anumite sectoare industriale, ceea ce poate crea polemici și distorsionări pe piețe. În aceste condiții, companiile străine ar putea părăsi țara, ceea ce ar crea șomaj și alte consecințe ce decurg de aici.
Referitor la exemplul Franței, cu sloganul „Buy French”, au existat păreri controversate, pentru că unii au văzut aceste politici drept „o limitare a alegerii consumatorilor” și „o promovare a protecționismului”.
Însă uneori, acest patriotism economic, care poate fi unul de „protecționism”, ar putea dăuna comerțului și cooperării internaționale, după cum spun specialiștii. Ba chiar poate duce la războaie comerciale și poate submina economia globală.
În consecință, Uniunea Europeană nu prea îmbrățișează aceste politici de patriotism economic, dacă ele sunt prost făcute, mai ales că acest gen de gândire este, de obicei, apanajul extremiștilor.
Chiar și Statele Unite ale Americii au avut parte de critici pentru că au dus anumite politici de patriotism economic, cum ar fi diverse tarife aplicate și anumite restricții comerciale, care au dăunat comerțului internațional. De altfel, cam aceasta este zona spre care a făcut referire și noul președinte american, Donald Trump.
În plus, trebuie ținut cont și de contextul politic și economic actual. Iar patriotismul economic ar putea însemna și anumite restricții în ceea ce privește investițiile străine, numai că limitarea acestora poate duce la dispute diplomatice, dar și la diminuarea creșterii economice.
Totodată, politicile de patriotism economic pot fi și ineficiente, pentru că pot duce la o așa-zisă „denaturare a pieței”, ceea ce poate afecta creșterea și dezvoltarea economică.
Nu în ultimul rând, politicile de patriotism economic pot duce la costuri mai mari pentru consumatori, contrar scopului inițial. Motivul este că ele ar limita alegerile consumatorilor și pot promova consumul de produse și servicii interne, care sunt uneori mai scumpe.
Aceste politici economice sunt și vulnerabile politic, pentru că implică intervenția directă a guvernului în economie, ceea ce poate duce la corupție sau ineficiență.
