Cazurile deceselor de la spitalul Sf. Pantelimon, din București, sunt departe de a fi rezolvate. Ba chiar se complică după ce o asistentă a reclamat că un pacient a murit după ce i-a fost scos injectomatul din priză. Sâmbătă, în jurul orei 23, ar fi fost scos din priză injectomatul, iar luni, pacientul ar fi murit, după spusele managerului Radu Jitianu, care a preluat conducerea recent, după ce medicul Bogdan Socea și-a anunțat demisia, ca urmare a scandalului morților suspecte de la secția de terapie intensivă (ATI).
Lăsarea injectomatelor scoase din priză este o practică frecventă
Specialiștii spun însă că lăsarea injectomatelor scoase din priză este o practică frecventă nu numai în România, ci și în Franța. A explicat problema și Radu Lupescu, un medic român ATI din Franța, care este și președintele Comunității Medicale din clinica Rhena, din Strasbourg. El a fost decorat de Emmanuel Macron pentru modul în care a gestionat urgențele din Franța în timpul pandemiei.
Radu Lupescu, medic ATI în Franța: "Toate injectomatele pe care le folosim noi la blocul operator au baterii și se întâmplă destul de des să nu mai fie băgate în priză. Toate aceste aparate au alarme care sună la un moment dat ca să semnaleze că nu mai sunt în priză, că funcționează pe baterie și sună și când bateria este pe cale de a se termina.
Deci nu aș lega-o de scoaterea din priză a unui injectomat, care poate să fie total accidentală, nu cred că poate să fie cauza. Cauza ar fi, în acest caz, mai degrabă nesupravegherea și că nu ținem cont de alarme."
Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților: "Cu rudele pacientului nu am avut contact, ci cu alți medici din spital, știu despre ce este vorba. Noroc că aceste injectomate au un acumulator-tampon și, odată cu întreruperea energiei electrice, asigură continuarea. Și asta s-a întâmplat aici.
Pentru că s-a observat la timp scoaterea din priză, a evitat descărcarea bateriei și punerea într-o stare de pericol a pacientului. Unii pacienți au trei sau uneori patru injectomate, pentru că sunt mai multe medicamente administrate prin injectomat, dacă e vorba de un pacient critic, unde trebuie imediat să oprești sau să modifici doza. Deci injectomatul permite acest lucru. Mai mult, memorează chiar date care sunt date de medicină legală. Acel tensiometru cu cateter central, cât și injectomatul memorează informații și date medicale.
Da, se obișnuia acest lucru. În această secție de terapie intensivă, noi cunoaștem doar trei medici care sunt foarte deschiși către familiile pacienților, dar ceilalți făceau cam ce li se spunea de către șefa de secție. Avem dovada comunicării. Specialiștii vă pot spune care este logica. Dacă a scos din priză un injectomat, iar dacă acele baterii nu mai ajungeau și nu se mai administra acel medicament, poate și într-o jumătate de oră să intre într-o criză."
Conflict între Colegiul Medicilor și medicina legală
Problema legată de reducerea dozei de noradrenaliză este însă complexă.
Radu Lupescu, medic ATI în Franța: "Lucrurile sunt complicate, pentru că nu știm exact care era starea pacienților la momentul respectiv și nu știm care erau, în definitiv, indicațiile și managementul echipei medicale, în cazul în care acești pacienți devin foarte grav și nu mai sunt resurse terapeutice.
Bineînțeles că, dacă oprim un medicament care este un suport vasopresor, aceasta poate duce la deces, la fel cum o mărire foarte bruscă a cantității noradrenalinei poate duce la deces. Dar medicamentul acesta este doar unul dintre medicamentele pe care le folosim și este un medicament oarecum banal în ATI, care este folosit ca suport pentru ridicarea tensiunii în multe cazuri în care pacienții sunt în șoc. Poate să fie un șoc de origine infecțioasă, un șoc cardiac, etc.
Ce nu știm este care era starea pacienților, nu numai din punct de vedere al tensiunii, ci și din punct de vedere al ficatului, al rinichilor, funcțiunea inimii, dacă era în insuficiență cardiacă terminală, dacă plămânii funcționau corect, etc. Înainte de mișcorarea noradrenalinei, trebuie să știm starea exactă a pacienților. Trebuie să discutăm ce pot și ce nu pot să facă medicii în România când se ating limitele terapeutice, când medicina nu mai poate face mare lucru pentru pacient."
Vladimir Beliș, fost director la Institutul de Medicină Legală Mina Minovici: "Morțile suspecte sunt urmare a unor suferințe anterioare, la care s-a luat hotărârea administrării de noradrenalină, medicament care este benefic în anumite cazuri, atât în ceea ce privește cantitatea, cât și timpul în care se administrează.
Noradrenalina are efecte de vasoconstricție, adică de suprimare sau de reducere substanțială a sângelui în vasele periferice, deci la nivelul extremităților corpului, în scopul de a alimenta cu sânge cât mai mult organele vitale, cordul și creierul. Cantitatea și timpul de administrare sunt la latitudinea medicului anestezist de la ATI, în funcție de starea bolnavului. Medicina legală este cea care oferă date Justiției și numai medicina legală este abilitată să răspundă organelor de justiție, prin singura specialitate căreia aceste organe se adresează."
Colegiul Medicilor din România spune însă că medicii legiști nu ar avea competențele necesare.
- Comunicat al Colegiului Medicilor din România: "Medicii legiști nu au competențele necesare pentru a se putea pronunța pe toate actele medicale din toate specialitățile medicale. Medicii legiști nu emit opinii medicale, ci elaborează expertize medico-legale bazate pe probe".
Vladimir Beliș, fost director la Institutul de Medicină Legală Mina Minovici: "Această frază din comunicatul Colegiului Medicilor din România probează neînțelegerea, de către cei care au emis-o, a rolului pe care îl are medicina legală într-o societate și în cel al științelor medicale. Medicul legist, evident, nu poate să aibă cunoștințe medicale din toate specialitățile, inclusiv în ATI.
Numai că medicina legală este singura specialitate căreia justiția i se adresează pentru a lămuri aceste lucruri. Nu pentru că medicul legist ar putea să aibă cunoștințe din toate specialitățile, ci pentru că el traduce ceea ce un specialist cu care colaborează, în litera legii și în înțelegerea organelor de justiție, ceea ce specialistul pe care noi îl consultăm obligatoriu este cel care emite păreri. Iar noi traducem aceste păreri în înțelesul organelor de justiție și în spiritul legii."
Procurorii care instrumentează acest dosar așteaptă de la INML cinci rapoarte medico-legale pentru pacienții în cazul cărora nu a putut fi stabilită cauza decesului de către medici. Sunt pacienți care au murit în perioada cercetată de anchetatori.
Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților: "Îmi pare rău că Colegiul Medicilor a atacat medicii legiști, spunând că nu au competență chiar deloc să stabilească. În ceea ce privește administrarea medicamentului, am vorbit cu medici din Danemarca, din SUA, din Franța, iar marea majoritate au spus ce a spus acum domnul doctor din Franța.
Legat de RCP-ul medicamentului noradrenalină, se spune foarte clar, redactat într-un stil de avertizare, la punctul 4.2, că nu se întrerupe brusc. Scrie foarte clar. E foarte important pentru că acest lucru a dat naștere atâtor controverse."
Medicul Florina Pompilian, șefa Secției ATI de la Spitalul Pantelimon din București, a fost audiată marți timp de câteva ore la Serviciul Omoruri din cadrul Poliției Capitalei. În dosarul morților suspecte de la Spitalul Sf. Pantelimon, două doctorițe au fost arestate preventiv pentru că ar fi provocat decesul unui pacient internat la ATI, prin scăderea intenţionată a dozei de noradrenalină.
