Cât costă un loc eligibil pe listele pentru alegerile parlamentare de pe 1 decembrie? Legal, niciun candidat nu poate da mai mult de 44 de mii de euro.
Bani pe care îi folosește pentru campanie și pe care îi primește înapoi de la stat, dacă obține locul în Parlament. În culise, apar însă discuții despre sume enorme. O sută de mii sau chiar două sute de mii de euro.
Discuția despre cât costă un loc de parlamentar a fost deschisă de un scandal în Alianța pentru Unirea Românilor. Deputatul AUR Ringo Dămureanu a acuzat partidul că i-ar fi cerut 60.000 de euro pentru a mai prinde un loc eligibil pe listele parlamentare.
Suma ar fi cu aproape 20 de mii de euro peste limita legală. George Simion a spus că toți candidații contribuie cu o sumă în campanie, dar că respectă legea.
”Tuturor candidaților la alegerile parlamentare li s-au cerut să contribuie conform legii la bugetul de campanie, să asigure precampania și campania electorală, pentru că așa e conceput sistemul electoral, sistemul politic din România. Candidații suportă aceste cheltuieli.”, spune Simion.
La PNL, surse din partid au declarat pentru Euronews că un loc pe listele parlamentare ar costa între 30 și 50 de mii de euro. Fără să pronunțe cifre, Nicolae Ciucă a declarat că toate contribuțiile pentru campania electorală sunt legale.
”Nu e vorba de a plăti un loc de parlamentar, ci este vorba despre contribuția legală pe care fiecare dintre noi putem să o aducem din punct de vedere financiar pentru a susține campania. Fapt care ulterior se decontează de către AEP. Există o anumită sumă impusă sau fiecare cât poate sau cât vrea? Știu că este o limită maximă și, în funcție de aceasta, fiecare cât poate.”, a anunțat Ciucă.
La USR, surse apropiate de partid spun că un loc eligibil pe listele din marile orașe, unde bătălia e mare, ar costa chiar și 100.000 de euro. Pentru circumscripțiile unde concurența e mai mică, suma ar coborî la 20, 30 de mii de euro. Reprezentanții USR neagă specualțiile și susțin că fiecare va contribui cu cât poate.
Totuși, ne putem uita la candidatul la Camera Deputaților, Monica Berescu, aflată pe locul doi pe listele de la Iași. Ea a împrumutat partidul la locale și europarlamentare cu 121.000 de euro, potrivit declarației de avere. Surse susțin că ar fi promis să dea partidului o sumă similară și la alegerile parlamentare și prezidențiale. Monica Berescu nu a putut fi contactată.
La PSD, surse de la vârful formațiunii spun că media este undeva la 40 de mii de euro, în limita prevăzută de lege.
Contribuția candidaților în campanie și în afara ei este reglementată de lege. Problema nu este că se dau bani, ci cuantumul poate fi o problemă dacă depășește limitele legale. Dar mereu se găsesc portițe pentru a fenta legea.
De exemplu, un candidat îi poate împrumuta pe alți candidați. Sau poate împrumuta partidul și pentru alegeri la care nu participă. Sau poate cotiza an de an la partid cu sume considerabile. Toate, ca să-și asigure un loc eligibil la alegeri sau o funcție călduță, susținută de partid.
Așadar, prima formă de contribuție la partid e cotizația. Aceasta se plătește regulat, fără legătură directă cu o campanie electorală și poate ajunge la maximum 178 de mii de lei pe an.
În campania electorală, sunt permise contribuțiile la partid din venituri proprii, donații sau împrumuturi. Maximum 222.000 de lei la parlamentare și circa 2,8 milioane de lei, la europarlamentare.
Câteva exemple din campania pentru europarlamentare. La PSD, campion a fost Vasile Dîncu, care a contribuit la partid, din venituri proprii, cu 2 milioane de lei. Urmat de Victor Negrescu, cu aproape 1,3 milioane de lei. La PNL, cap de listă a fost Rareș Bogdan, cu peste 2,2 milioane de lei, din venituri proprii, urmat de Gheorghe Falcă cu aproape 740 de milioane de lei.
