Statele membre ale Uniunii Europene acceptă să delege o parte din puterile lor suverane unor instituţii comune de la vârful blocul comunitar. Există patru instituții decizionale principale care conduc administrația europeană.
Parlamentul European
Parlamentul European, la fel ca și Parlamentul României, este ales direct de cetățeni, iar în legislativul comunitar ajung 705 eurodeputați. Dintre aceștia, 33 sunt români.
Aici sunt dezbătute și votate propuneri pentru legi europene, care vor fi apoi puse în aplicare în fiecare dintre țările membre, deci și în România.
Activitatea Parlamentului cuprinde două etape principale: în comisii și în ședințe plenare.
Consiliul Uniunii Europene
Parlamentul ia decizii cu privire la legislația europeană împreună cu Consiliul Uniunii Europene. La reuniunile Consiliului Uniunii Europene participă miniștrii din toate statele membre, deci și cei români. Miniștrii se reunesc în diferite formațiuni, în funcție de subiectul discutat.
Ce face Consiliul UE
- negociază și adoptă legislația UE, împreună cu Parlamentul European, pe baza propunerilor înaintate de Comisia Europeană
- coordonează politicile țărilor UE
- elaborează politica externă și de securitate a UE, plecând de la orientările Consiliului European
- încheie acorduri între UE și alte țări sau organizații internaționale
- adoptă bugetul anual al UE, împreună cu Parlamentul European.
Comisia Europeană
La nivel central, puterea executivă din Uniune este deținută de Comisie, care are atribuții asemănătoare cu cele ale Guvernului din România. Echipa de 27 de comisari, câte unul din fiecare stat membru european, este coordonată de președintele Comisiei Europene.
Acesta este nominalizat dintre membrii familiei politice care a obținut cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare de Consiliul European.
Consiliul European
La summit-urile Consiliului European participă șefii de stat sau de guvern ai țărilor Uniunii Europene. La aceste reuniuni participă președintele României.
Ce face Consiliul European
- stabilește orientarea generală și prioritățile politice ale UE, dar nu adoptă acte legislative.
- tratează chestiuni complexe și sensibile care nu pot fi soluționate la niveluri inferioare de cooperare interguvernamentală.
- definește politica externă și de securitate comună a UE, ținând cont de interesele strategice ale Uniunii și de implicațiile în domeniul apărării.
desemnează și numește candidați pentru funcții importante la nivelul UE, cum ar fi președintele Comisiei Europene sau președintele Băncii Centrale Europene
Alte instituții decizionale
Activitatea celor patru instituții decizionale este completată de alte instituții. Între acestea Curtea de Justiție a Uniunii Europene, unde România trimite 3 judecători, Banca Centrală Europeană la reuniunile cărora participă și guvernatorul Băncii Naționale a României, precum și Curtea de Conturi Europeană, cu un membru din România.
Pe lângă instituții, există o serie de organisme europene. Unele oferă consiliere, cum ar fi Comitetul Economic și Social European, altele se asigură că instituțiile respectă normele și procedurile Uniunii Europene, precum Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.
Aproximativ 60.000 de funcționari publici și alte categorii de personal din instituțiile și organismele europene lucrează pentru cei 450 de milioane de cetățeni europeni.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
