Peste 35.000 de locuințe au fost distruse. Alte mii de blocuri, grav avariate, nu au fost consolidate. Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe convocate de dictatorul Nicolae Ceaușescu. Mii de clădiri, afectate de cutremur, nu au primit aprobare pentru a fi consolidate. Urmările acelor decizii le vedem și astăzi. Bucureștiul bulinelor roșii este o consecință directă a mușamalizării realităților din 1977, ca urmare a seismului. Au existat, însă, și ingineri care au combătut regimul comunist, cu prețul libertății și chiar al vieții.
Pe 4 Iulie 1977, la Comitetul Central, dictatorul Nicolae Ceaușescu a convocat o ședință, în cadrul căreia a dat un ordin care avea să pecetluiască soarta a mii de blocuri avariate la cutremurul din 4 martie, al acelui an: oprirea procesului de consolidare a tuturor imobilelor afectate.
La ședință a participat și Gheorghe Ursu. Era șef de proiect de consolidare la blocul Patria, ARO. Nu era membru de partid și a avut curajul să-l înfrunte în timpul ședinței pe Nicolae Ceaușescu. A fost cel care a atras atenția asupra importanței consolidării clădirilor grav afectate la cutremur. S-a oferit chiar să plătească din salariul propriu consolidarea unor stâlpi la blocul ARO. S-a opus categoric felului în care regimul a decis să mușamalizeze situația dramatică în care se găseau mii de clădiri în urma cutremurului.
„Ceaușescu a început cu nebunia asta pentru că voia să economisească bani, să primească toate ajutoarele care veneau pentru cutremur să le folosească la construcția lui megalomanică - la Casa Poporului.
Ăsta e motivul pentru care a dat acest ordin criminal. Știa că e criminal.
Ordinul era nu numai să se sisteze lucrările, dar să nu se știe că Ceaușescu a dat acest ordin. Era vorba despre disimulare. El trebuia să rămână cel mai iubit fiu și locatarii să nu știe că el a dat ordinul care îi condamna la moarte la un nou cutremur”, a declarat Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, invitat în studioul Euronews România.
Atunci Gheorghe Ursu a trimis o scrisoare la Europa Liberă, lui Virgil Ierunca. Scrisoarea a fost citită public la radio în anul 1979.
„Abia în octombrie 1978 i-a dat scrisoarea lui Virgil Ierunca și ca să-l protejeze, a propus să o citească pe 4 și 5 martie 1979”, a povestit Andrei Ursu, care este director ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD).
Liviu Tofan, fost redactor șef al postului de radio Europa Liberă: „Emisiunea a fost realizată pe baza textului primit de la Gheorghe Ursu”
Invitat la dezbaterea din studioul Euronews România, Liviu Tofan, fost redactor șef al postului de radio Europa Liberă, a povestit că scrisoarea disidentului Gheorghe Ursu în care dezvăluia planul criminal al lui Nicolae Ceaușescu a fost difuzată pe 4 martie 1979, la exact doi ani de la cutremur.
„Emisiunea a fost realizată pe baza textului primit de la Gheorghe Ursu. Expresia 'Cutremurul neștiut' îi aparține chiar lui Gheorghe Ursu. Primul capitol se intitulează 4 iulie 1977. Cutremurul neștiut și capitolul 2 - noul Persepolis.
În acest capitol „noul persepolis”, Gheorghe Ursu descria proiectele lui Nicolae Ceaușescu privind construirea a ceea s-a numit noul templu politico-administrativ, mai exact Casa Poporului și tot acel cartier nou care a distrus vechiul cartier Uranus”, a afirmat Tofan.
Au urmat anchetarea și arestarea lui Gheorghe Ursu, sub acuzația că ”a comentat de pe poziții dușmănoase măsurile luate de partid în domeniul construcțiilor din România”. În anul 1985, Gheorghe Ursu a murit în închisoare.
„Nu există în București nicio clădire care să nu fie vulnerabilă la vreun seism”
Pornind de la stenograma ședinței din 4 iulie 1977, regizoarea Carmen Lidia Vidu a pus în scenă o piesă de teatru document, o mărturie a unor momente din istoria recentă a României, cu repercusiuni grave până în prezent.
„Cred că România are subiecte pe care le putem valoriza. Am strâns toate scaunele teatrului Odeon - teatru document, bazat pe un document real.
Se bazează pe un document real, stenograma, redactarea ședinței care a avut loc pe 4 iulie 1977”, a afirmat Carmen Lidia Vidu, la Euronews România.
Scopul montării piesei-document este de conștientizare a faptului că mii de blocuri s-ar putea prăbuși, la un nou seism de proporții. Matei Sumbasacu, fondatorul platformei dupacutremur.ro, a demarat un proiect de evaluare a clădirilor cu cel mai mare risc seismic din București.
„Piesa „Cutremurul neștiut” s-a născut din dorința noastră de a comunica importanța momentului 4 iulie 1977. Vrem să punem în vederea publicului faptul că la 4 iulie 1977 s-a întâmplat ceva criminal”, a afirmat Sumbasacu.
El a avertizat că prin comparație cu situația din 1977, „nu există în București nicio clădire care să nu fie vulnerabilă la vreun seism”.
