România are, în sfârșit, un Guvern, după o criză politică provocată de șocul turului 1 al alegerilor prezidențiale, care a fost anulat, între timp. Însă acest Guvern Ciolacu 2 nu prea are alternativă decât să ia măsuri dure pentru a gestiona deficitul uriaș, de 8,5%. Exact așa au anunțat și specialiștii de-a lungul ultimilor luni.
În această situație, o radiografie cinstită a finalului de an este necesară pentru a însănătoși România. Iar această radiografie trebuie făcută tot de Guvern.
Guvernul ar urma să ia măsuri dure, pentru a reduce deficitul
Dan Cărbunaru, fondator Calea Europeană: „Măsurile promise sunt măsuri restante, o bună parte din ele, pe care Guvernul Ciolacu le-a amânat în implementare tocmai pentru că avea de trecut de alegerile parlamentare și prezidențiale. Cumva, România a rămas pe analgezice, pe final de an, în ideea că, după ce se va fi configurat noua majoritate, vor putea fi luate și alte măsuri.
Multe dintre ele sunt, pe de-o parte, întârziate, din cauza deciziei Guvernului, atât în raport cu reformele solicitate de angajamentele României din PNRR, cât și din perspectiva nevoii de a coborî deficitul bugetar. Vedem că anul acesta se duce peste 8%. Noi avem un angajament pe care Comisia Europeană ni l-a acceptat, în loc de 4 ani, de a reduce în 7 ani deficitul, până la 3%. Asta înseamnă înțelegere și sprijin.
Fondurile europene pe care România le va accesa în următorii ani, care depășesc 70 de miliarde de euro, se adaugă celor aproape 100 de miliarde de euro, bani europeni, pe care România i-a absorbit de când a intrat în UE, cotizând cu mai puțin de o treime din această sumă la bugetul UE. Deci din punct de vedere financiar, există un cadru predictibil, din perspectiva reformelor și a încercărilor statului român de a se face mai suplu.
Când e vorba de cheltuirea banului public, acolo avem o întârziere. Și Guvernul Ciolacu 2 are acum avantajul că știe, mai ales prin intermediul premierului și nu numai - pentru că o bună parte din miniștri fac parte și din primul cabinet Ciolacu - ca atare, cam știu ce au de făcut, nu au nicio scuză în legătură cu ceea ce trebuie făcut în fiecare zi.
Soluția nu este neapărat să crească taxele și impozitele, ci să colecteze taxele și impozitele din România și cred că suntem țara din UE cu cel mai scăzut nivel de colectare a TVA-ului. Ca atare, întâi să-și colecteze statul român ceea ce i se cuvine. În al doilea rând, să aibă grijă cum cheltuiește banul public, să nu mai vedem cheltuieli dezmățate din banul public, de la liderii politici până la administrațiile locale. Și apoi să vedem dacă mai este nevoie de taxe și impozite noi, ceea ce este puțin probabil.
Până acum, statul român a preferat să se ducă spre cei care, cu bună credință, produc și plătesc taxe și impozite în România, în loc să vadă ce se întâmplă cu cei care afișează un lux extraordinar, fără să poată justifica sursa acelui lux. Soluția nu e neapărat taxarea averilor foarte mari, ci mai ales o verificare a celor care au averi nejustificate, pe care nici din salariu și alte resurse nu le pot justifica. La astea, putem adăuga și o atractivitate pentru investițiile străine, pentru că stabilitatea politică din ultimii ani a ajutat România să treacă cu bine atât peste efectele izbucnirii războiului din Ucraina, cât și peste celelalte șocuri economice, lanțuri de aprovizionare întrerupte, inflație crescută, sau creșterea prețurilor la chirie.
Autostrăzile în România vedem că, totuși, au un ritm pe care nu-l putem regăsi în ultimii 35 de ani. Inclusiv aceste șantiere din infrastructura spitalicească, infrastructura educațională, nu mai sunt în stadiul de vorbe, ci au trecut la fapte. Partea de reformă nu prea o vedem, în zona companiilor de stat, care sunt campioane la neplata taxelor și impozitelor către propriul stat, zona aceasta de angajări cu nemiluita în sistemul bugetar.
Nu se mai poate ca reforma statului român să se facă doar prin postări, ci trebuie făcută cu adevărat. Aici, credibilitatea domnului Ciolacu cred că nu e foarte solidă. El are o nouă șansă de a demonstra că poate să facă ceea ce doar ne-a povestit că o să facă, dar dacă tot își propune un mandat de prim-ministru de 4 ani, bănuiesc că nu o să aștepte 4 ani ca să facă ceea ce cu toții așteptăm.
Și cred că sunteți de acord că, dacă într-o companie privată s-ar fi întâmplat ceea ce s-a întâmplat cu statul român în ultimii ani, nu ar mai fi rămas pe piață. Nici compania și nici produsele pe care le-a produs.
Eu am speranțe, cel puțin de la ministrul de Finanțe, pentru că Tancos Barna e un om foarte serios și foarte atent nu doar cu modul în care sunt cheltuiți banii publici, dar și cu modul în care se comunică pe această temă și, alături de celelalte posturi-cheie din Guvern, să asigure nu numai legalitatea, ci și cumpătarea în gestionarea banului public. Pentru că, altminteri, mă tem că, oricât de mult s-ar îmbunătăți comunicarea politică a Guvernului sau a partidelor din coaliție, nu vor putea acoperi găurile din bugetul României, care, la acest moment, sunt finanțate cu costuri din ce în ce mai mari."
Cum poate România să-și repare situația financiară fără măriri de taxe
Dan Cărbunaru, fondator Calea Europeană: „Ar trebui să aducem investiții străine mai consistente, să folosim aderarea la Schengen ca un factor suplimentar de competitivitate a firmelor românești care încă suferă de pe urma dezechilibrelor de tratament la nivelul pieței unice europene, să reușim să alergăm mai repede către această țintă numită OSCE, care va întări poziția României în acest tronson al statelor democratice care funcționează pe baza principiilor economiei de piață, și atunci nu o să fie nevoie doar de tăieri, ci va fi și foarte interesant de urmărit cum intră capital extern în România.
Ne întoarcem la discuția despre ce înseamnă pensie specială. Dacă ne apucăm să judecăm militarii români care au fost în tabere de operații - de la Cuza încoace nu a fost pus sub semnul îndoielii privind statutul lor și statutul pensiilor militare - e posibil ca România să facă o greșeală. Dacă ne uiăm către alte categorii de pensii speciale, care au fost create după chipul și asemănarea inițiatorilor și susținătorilor, de obicei oameni politici, acolo România trebuie să taie în carne vie, pentru că nu este un model sustenabil. Contributivitatea trebuie să rămână la baza oricărui sistem de pensii.
Sunt state occidentale mult mai puternice decât România. De la preluarea coroanei, regele Olandei s-a dus în parlamentul național și a spus că sistemul de pensii nu mai este sustenabil și că trebuie să ne gândim la un alt mod de a fi solidari unii cu ceilalți. Poate că România nu e pregătită pentru un astfel de discurs, dar cu siguranță trebuie să fim pregătiți pentru contributivitate și fiecare să plătească pe măsura contribuțiilor pe care le-a avut la sistemul de pensii. Altfel, vom continua să ne împrumuăm și vedem periodic, în special din partea PSD, modul în care se uită la pilonul 2 de pensii ca la o fată bună de măritat. Asta înseamnă tot economiile românilor.
Decizia de a nu îngloba USR în această majoritate pro-europeană va genera o mare presiune asupra Guvernului și din punct de vedere al majorității de care are nevoie în Parlament. Mă îndoiesc că, atunci când va fi vorba de reforme care să corecteze deficitul bugetar sau să facă un stat mai suplu, USR se va opune. Să ne așteptăm însă la foarte multă gălăgie în tribunele parlamentului, din partea celor trei partide autointitulate suveraniste."
