Noul guvern Ciolacu este fostul guvern Ciolacu, dar cu unele peticiri, după cum au remarcat mulți. Dacă privim în urmă, după primul tur al alegerilor prezidenșiale, care a fost anulat în cele din urmă, liderii politici din România păreau să fi trecut printr-un șoc, la fel ca majoritatea românilor.
Însă pare că această stare de uluială a ținut doar o lună, dacă ne uităm la persoanele din noul guvern. Cu toate că multe din elitele parlamentare au promis adevărate revoluții, ceea ce avem acum în guvern este la fel de surprinzător.
Puși în fața acestei realități, liderii politici au încercat diverse explicații.
Ce a înțeles PSD din votul românilor
Florian Bodog, prim-vicepreședinte PSD Bihor, fost ministru al Sănătății: „E foarte greu. Românii au transmis mai multe mesaje. O mare parte din români a votat pentru așa-zișii suveraniști, ceea ce este grav, pentru că zona respectivă, dacă ne uiăm la ceea ce s-a întâmplat în parlament în ultimele zile, dacă v-ați uitat și până la momentul în care au apărut reprezentanții acestor formațiuni politice în parlament, ați văzut că totul este un mare scandal, totul este un mare haos, fără nimic concret pentru români și pentru România.
Aceasta a fost una dintre sancțiunile pentru toate partidele politice clasice, pentru faptul că nu au avut componenta naționalistă în mesajul pe care l-au transmis românilor. Noi am vorbit despre realizări, despre teze politice, autostrăzi, spitale și totuși, românii au ales să sancționeze PSD. Vorbesc în numele partidului pe care îl reprezint.
Și atunci, pentru a ieși din această situație, am fost nevoiți să deschidem discuțiile cu PNL, cu UDMR și minoritățile, iar până la un anumit punct, am avut discuții și cu USR, după care domniile lor nu au mai participat. Însă, folosindu-se de faptul că au cerut anumite lucruri, care, după părerea mea, nu aveau nicio legătură cu ceea ce înseamnă dezvoltarea României, ceea ce au nevoie românii în această iarnă, s-au retras de la guvernare, lăsând în joc celalte partide.
Nu cred că e foarte important să schimbi o anumită persoană. Ce s-ar fi întâmplat dacă astăzi am fi schimbat premierul, ministrul Sănătății și ministrul Transporturilor și am fi adus trei persoane din afară care nu au avut experiență guvernamentală. Practic, tot ceea ce s-a început bun, tot ceea ce este în derulare s-ar fi blocat sau mare parte. Iar pe de altă parte, nu s-ar mai fi putut începe, o perioadă, cel puțin o lună, niciun proiect nou.
Plus că proiectul de guvernare prezentat de acest guvern este unul destul de ambițios. E adevărat, unii dintre români ar fi meritat ca, în acest guvern, toate persoanele să fie fețe noi, unii dintre ei ar fi meritat ca noul guvern să fie compus doar din acei așa-ziși suveraniști care au fost aleși. Însă eu cred că nu putem face experimente pe România. În momentul de față, suntem într-o perioadă de criză mondială și atunci e nevoie de responsabilitate. Și PSD a dat din nou dovadă de responsabilitate."
De ce nu este USR la guvernare?
La scurt timp după șocul primului tur al alegerilor prezidențiale, când Călin Georgescu a obținut cele mai multe voturi, PSD, PNL, USR și UDMR au anunțat formarea unei „majorități pro-europene”. Numai că USR s-a retras, lăsând coaliția mult mai slabă. Decizia a fost explicată și de specialiști, dar și de cei din USR.
Oana Țoiu, vicepreședinte USR: „Este foarte simplu, mai ales acum, după ce este evident pentru toată țara că avem un guvern Ciolacu 2, care a ajuns, de dimineață, de exemplu, să obțină 20 de voturi de la suveraniști sau izolaționiști pentru propunerea dumnealor, pentru președintele Camerei Deputaților, cred că este evident pentru toți că există acest pact tacit între PSD, poate și cu finanțarea campaniei de la PNL și extremiști.
Noi am încercat, când ne-am așezat la masa dialogului și la negocierile pentru programul de guvernare, cu bună credință și acceptând compromisurile care țin de o potențială guvernare între partide atât de diferite, până la urmă, să vedem dacă există o disponibilitate din partea PSD, din partea unei părți a PNL, de a accepta lecția pe care au dat-o românii la vot și a accepta că nu se mai poate cu o risipă nesfârșită, din taxele unor oameni care nu mai vor să fie așa folosită munca lor.
Din păcate, cea am văzut pe parcursul negocierilor, ce se vede acum și cu ochiul liber, este că aceiași oameni care au făcut greșelile care au dus România la o inflație record în UE, la un deficit ca în vremea pandemiei, la o datorie externă foarte mare, la costuri foarte mari, vor să-și păstreze practic și fotoliile și modul vechi de a face lucrurile.
Domnul Ciolacu știe foarte bine, cum am și spus de la începutul negocierilor, că disponibilitatea noastră de a intra la guvernare depinde de disponibilitatea de partea cealaltă de a accepta niște reforme, de a plăti funcția publică în funcție de performanță, de a tăia din miile de agenții și institute care sunt niște sinecuri practic. Se spune că se taie.
Sunt două lucruri foarte diferite când am discutat. Haideți să trecem pe lista respectivă: sunteți dispuți să tăiați Institutul levantului, Institutul revoluției, salarii din bani publici de peste 30.000 de euro net pe lună, sunteți dispuși să tăiați oricare din astea? Și au răspuns de fiecare dată: facem niște analize și vedem mai târziu. Or asta nu e un semn de bună credință nu doar față de noi, ci față de românii care au dat un vor de blam față de risipă.
Politica se bazează pe promisiuni, însă există și instrumentul votului. Noi ce nu aveam, și nu avem nici acum, era instrumentul de a bloca orice lucru pe care îl face guvernul, pentru că există această majoritate fără noi. Ceea ce înseamnă că singurul lucru pe care îl puteam avea era obținut la masa negocierilor, înainte de jurământul noului guvern, un moment în care să avem o listă clară a reformelor, să avem un calendar clar pentru a le face și să discutăm și despre resursele financiare care să asigure că există o responsabilitate reală a acestor decizii și nu e totul un pliant electoral până în alegerile prezidențiale.
Poate că am fost și puțin naivi, ca să avem această discuție onestă. Sigur că, în momentul în care noi am lăsat Planul Național de Redresare și Reziliență - și știm că sunt miliarde blocate acolo, de care avem nevoie în educație, sănătate, infrastructură - da, am fi vrut să ne întoarcem la masa guvernării, să putem să deblocăm toate reformele alea, pentru că credem că avem curajul și priceperea să facem asta.
Dar nu se poate de unii singuri și nu se poate dacă de partea cealaltă nu există bunăvoința asta. Și nu am văzut-o. Am văzut-o la câțiva politicieni, ca să fiu onestă, și din PNL, și din PSD, poate că asta e ceva ce noi am spus foarte rar. Există câțiva oameni fie profesioniști, fie de bună credință, fie rar amândouă în același timp, dar la nivelul conducerii, la nivelul puterii gestionate în acest moment de aceste partide, nu se vede nicio intenție de a schimba modul vechi care ne-a adus aici.
Și domnul Iohannis avea dreptate cu ceva - și poate e prima oară în ultimii ani când îi dau drepatate - e un guvern care cunoaște foarte bine problemele României, pentru că ei le-au creat. Dar faptul că le știu foarte bine, nu înseamnă că o să poată să schimbe ceva.
M-a speriat puțin declarația domnului Bodog, că nu pute să creăm instabilitate în țară schimbând niște miniștri cu alții. Păi de asta merg oamenii la vot, să schimbe oamenii care au făcut lucruri care îi nemulțumesc, cu unii care să fie mai buni. De exemplu, domnul Rafila a blocat planul național pentru cancer atâta vreme. Am fi vrut să vedem în programul de sănătate o asumare concretă pe toate lucrurile care sunt întârziate."
UDMR, mâna prin care guvernul Ciolacu 2 repară ce a greșit guvernul Ciolacu 1
În aceste condiții, când noul guvern Ciolacu 2 va trebui să repare urgent găurile provocate de guvernul Ciolacu 1, una dintre suprize a fost repartizarea Ministerul Finanțelor către UDMR.
Politologii au avut o reacție „la unison", mai degrabă una de amuzament: „Da, pentru ca UDMR să ia decizia tăierilor, iar această problemă să nu pice asupra PSD sau PNL”.
Iar liderii UDMR se gândesc să modifice așa-zisa ordonanță-trenuleț.
Szabo Odon, vicelider în grupul UDMR din Camera Deputaților: „Decizia este luată de către guvern (n.r.: măsura înghețării creșterii de salarii și pensii), hai să fim corecți. Dar echilibrul bugetar, cum poate să arate el, trebuie să fie o propunere venită într-adevăr din partea Ministerului de Finanțe.
Trebuie să vedem cifrele reale, avem date pe mai multe paliere. Este clar că nu se poate merge cu un deficit mai mare de 7%, avem un angajament realizat cu UE. Din păcate, deficitul pentru acest an va fi undeva în jur de 8,4%-8,5%, sperăm nu mai mult. Va trebui să existe o rearanjare în ceea ce privește finanțele publice la nivelul întregii țări și trebuie să fie adoptate reformele pentru ca să nu mai crească datoria publică, care, în ultimul an și jumătate, a trecut peste 50%. Când am fost la guvernare, era undeva la 48%. Acum se află la 55-56%.
Eu cred că oamenii așteaptă să fim sinceri cu ei. Nu este o chestiune de afectare sau neafectare. Dacă ai un incendiu, stingi incendiul și nu te gândești că devii popular sau nepopular. Vedem dacă există unul real, cât de mare sau nu, în acest context, trebuie să fie clar că acest an electoral a sdus dezechilibre în buget, le spune toată lumea. Dar trebuie să consolidăm bugetar România, pentru a avea o sustenabilitate în ceea ce privește politicile publice pe care trebuie să le avem în perioada următoare.
Această decizie, cel puțin ordonanța-trenuleț, dacă nu va fi dată în această lună, atunci riscăm să intre în vigoare o serie de prevederi care, ulterior, prin decizi ale instanțelor, trebuie să fie operaționalizate și ar duce economia României și bugetul țării într-o zonă de nesustenabilitate, în sensul în care am avea un deficit de peste 12% și, cu mare probabilitate, inclusiv posibilitatea de a depăși poate 60% datorie publică, pe care nu ne-o dorim, pentru că, în acest context, am putea avea dobândi mult mai mari. Pe de o parte, ar trebui să avem o refinanțare la niște costuri destul de serioase. Pe de altă parte, nu am putea să realizăm acele investiții pe care le dorește toată lumea și pe care le avem în programul de guvernare."
Florian Bodog, prim-vicepreședinte PSD Bihor, fost ministru al Sănătății: „E adevărat că dacă se va lua o asemena decizie, va trebui bine explicată. Pe lângă faptul că românii au așteptări, ei au foarte multe probleme legate de plata medicamentelor, energiei. Eu îmi doresc să nu se ia o astfel de decizie, pentru că eu, în campania electorală, chiar dacă nu am candidat, am spus oamenilor că tot ceea ce s-a prevăzut în lege va fi aplicat. Și ne-am ținut de cuvânt de fiecare dată.
Nu văd de ce acum ar trebui să nu ne ținem de cuvânt și sper să se găsească altă soluție pentru echilibrarea bugetară a României. Ce efect ar avea asupra PSD? Același impact pe care îl are asupra întregii clase politice. Și mă tem că acest impact se va repercuta asupra alegerilor pe care le vom avea în martie-aprilie. Trebuie găsite absolut toate resursele care pot fi folosite, absolut toate mecanismele care pot fi mișcate, absolut tote reducereile care pot fi făcute, până la a ne atinge de pensii, salarii, de drepturile care sunt câștigate deja prin legi.”
Noul guvern al României va fi unul de coaliție. PSD, PNL și UDMR și-au împărțit cele 16 ministere: 8 la PSD, 6 la PNL și 2 la UDMR.
- Premier - Marcel Ciolacu (PSD)
- Șef Cancelarie - Radu Oprea (PSD)
- Vicepremieri - Marian Neacșu (PSD), Cătălin Predoiu (PNL), Tanczos Barna (UDMR)
- Ministerul Transporturilor - Sorin Grindeanu (PSD)
- Ministerul Apărării - Angel Tîlvăr (PSD)
- Ministerul Sănătății - Alexandru Rafila (PSD)
- Ministerul Muncii - Simona Bucura-Oprescu (PSD)
- Ministerul Digitalizării și Economiei - Bogdan Ivan (PSD)
- Ministerul Culturii - Natalia Intotero (PSD)
- Ministerul Agriculturii - Florin Barbu (PSD)
- Ministerul Justiției – Radu Marinescu (PSD)
- Ministerul de Interne – Cătălin Predoiu (PNL)
- Ministerul Educației – Daniel David (PNL)
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Marcel Boloș (PNL)
- Ministerul de Externe – Emil Hurezeanu (PNL)
- Ministerul Mediului – Mircea Fechet (PNL)
- Ministerul Energiei - Sebastian Burduja (PNL)
- Ministerul Dezvoltării – Cseke Attila (UDMR)
- Ministerul Finanțelor - Tanczos Barna (UDMR)
