Mii de ani de istorie au fost, de-a lungul timpului, păstrați în cărți, în marile biblioteci ale lumii, numai că tehnologia transformă felul în care fiecare dintre noi putem lăsa posterității o parte din existența noastră: în smartphone, în Cloud sau pe platformele de socializare.
Astra Film Festival 2024: Umberto Eco și memoria digitală
Prea multe informații la un loc produc zgomot. Iar zgomotul nu este instrument pentru cunoaștere. Bibliotecile sunt locul unde se păstrează memoria omenirii.
La Astra Film Festival 2024, un documentar dedicat celui care a fost celebrul Umberto Eco a dat naștere unei dezbateri despre memoria omenirii - de la cartea în format tradițional, la digital.
În prezent, la nivel global, volumul de informații transmis în fiecare secundă, prin toate mijloacele tehnologice posibile, este uriaș. Drept urmare, și spațiul de stocare a informației crește proporțional. Ca idee, în anul 2023, în centrele de date, adică în serverele din Irlanda ale Google, Meta, Amazon și TikTok, consumul de energie l-a depășit pe cel al locuințelor urbane.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews România: Într-o serie de conversații cu Jean-Claude Carrière, Umberto Eco spunea: „Nu veți scăpa niciodată de cărți!”. De altfel, biblioteca lui Umberto Eco cuprindea 50.000 de volume, iar povestea acestor cărți poate fi urmărită de public în documentarul „Biblioteca lumii – Umberto Eco”.
Avem cărți vechi de 500 de ani, care par că abia au fost tipărite, dar habar nu avem cât vor supraviețui suporturile electronice. Calculatoarele de astăzi nu sunt capabile să mai recunoască „preistoricele” dischete „floppy”.
Ștefan Bachiu, poet și critic literar: Într-o eră despre care, oricât ne-am fi dorit să aibă dreptate, n-a putut-o anticipa, nu cred că i-a putut anticipa tentaculele cu care s-a aruncat asupra realității bibliotecilor, colecțiilor și pășind în ceea ce numim astăzi cultura platformelor, în care digitalizarea are un rol nu doar de eficientizare a procesului de cunoaștere, ci schimbă pur și simplu de la temelie felul în care cunoaștem. Din păcate, poate nu întotdeauna așa cum ne-am dori.
Mihai Cernea, filosof și specialist în științe socioumane: Acum, nu știu în ce măsură cartea a fost chiar o invenție perfectă. La vremea respectivă, când a apărut tiparul, vocile erau similare cu cele pe care le avem astăzi când vine vorba de cultura digitală. Tot timpul am avut aceste panici morale. Nu cred că putem să sperăm ca vreun produs să fie perfect. Până la urmă, și cărțile sunt perisabile și arhivele digitale sunt perisabile în felul lor și rămâne, dacă vreți, mai degrabă ca datoria noastră să ne asigurăm că produsele astea rămân perfecte pentru scopul pentru care au fost create.
Ioana Avădani, director al Centrului pentru Jurnalism Independent: Apariția digitalului a limitat, a redus, se pare, circulația cărții, importanța pe care noi o dăm cuvântul tipărit și, mai mult decât atât, a readus, se pare, un mod mai apropiat de oral în care comunicăm.
Documentarul „Biblioteca lumii” ridică semne de întrebare despre două realități ale omenirii: transmiterea patrimoniului, a cunoștiințelor adunate timp de sute de ani prin intermediul tiparului versus imensul ocean al internetului și posibila lui stocare… pe un server al viitorului.
