Criza economică declanșată de războiul din Ucraina, criza energetică, creșterea inflației și pandemia de coronavirus au devenit cele mai mari îngrijorări pentru cetățenii Uniunii Europene, potrivit unui sondaj Eurobarometru.
Salariul mediu net a crescut și în luna noiembrie a anului trecut, cu peste 130 de lei față de luna anterioară. Cele mai mari salarii au fost înregistrate în industria IT, peste 10.000 de lei net, iar cele mai mici în HoReCa, aproximativ 2.200 de lei.
Peste o treime dintre angajaţii români (35%) şi-ar schimba locul de muncă pentru mai multe beneficii extrasalariale, însă şi mai mulţi (70%) ar face acest pas pentru un salariu mai mare, arată datele unui studiu de specialitate, publicat joi.
Dobânzile tot mai mari îi afectează pe românii care au credite, iar oamenii caută soluții pentru a avea de unde să plătească ratele crescute: își mai iau incă două joburi pe lângă cel de bază sau renunță la activitățile extrașcolare ale copiilor.
13 ani pot să pară mulți, dar în termeni de integrare a tehnologiei sau a țintelor de mediu, înseamnă foarte puțini. Mai sunt doar 13 ani până când intră în vigoare ținta impusă de Parlamentul European, prin care nu se vor mai vinde mașini noi cu motor termic, din 2035.
Consilierul de strategie al Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu, a explicat, la Euronews România, de ce era de așteptat ca dobânda-cheie să fie majorată de la 6,75 la sută la 7 la sută pe an.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75% pe an, anterior, începând cu data de 11 ianuarie 2023, informează banca centrală.
În 2023, România ar putea depăși cu ajutorul fondurilor europene economiile statelor vecine care stagnează. Creșterea economică ar putea veni pe fondul stabilității monedei europene și a investițiilor străine, stimulate și datorită relocării unor activități din Rusia și Ucraina.
România începe anul cu o inflație în jur de 16%. Românii au mai multe variante de a-și proteja veniturile. În condițiile în care scumpirile s-au făcut resimțite de anul trecut, peste 283 de mii de români au investit pe parcursul anului trecut în titluri de stat Tezaur.
La doar câteva zile de la adoptarea monedei euro, Croația se confruntă cu creșteri alarmante ale prețurilor. Ministrul Economiei Davor Filipović acuză comercianții că folosesc tranziția de la kuna la euro drept pretext pentru a mări prețurile și că încearcă să înșele cetățenii.
2023 prezintă risc de recesiune. Este avertismentul venit de la Fondul Monetar Internațional. Economiile mari vor frâna în acest an. Inflația, dobânzile mari și criza energiei sunt factorii care pot afecta puternic principalele piețe financiare ale lumii.
Creșterea dobânzilor la lei spre 10%, de trei ori mai mult faţă de valută, determină firmele să prefere creditele în valută. Viteza de creştere anuală a creditelor în valuta ale companiilor a înregistrat un avans important de la jumătatea anului 2022.
2022 a fost cel mai bun an de până acum al României din perspectiva valorificării fondurilor europene, spune premierul Nicolae Ciucă într-o postare pe pagina de Facebook a Guvernului României.
Veștile bune în privința ieftinirii carburanților se opresc la final de an. Cotația petrolului a ajuns la maximumul ultimelor 3 săptămâni și previziunile sunt că va continua creșterea. Guvernul motivează că prețurile carburanților au revenit la nivelul dinainte de războiul din Ucraina.
Guvernul a decis, miercuri, ca pensionarii cu venituri până la 1.608 lei să beneficieze, de la 1 ianuarie 2023, de medicamente compensate în procent de 90%, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.
2022 a adus prețuri mari în toată Europa, dar mai ales în Europa de Est și în Țările Baltice, iar România nu a făcut excepție. De la 8,4% în ianuarie, inflația s-a dublat către finele anului și a ajuns la maximul ultimelor două decenii.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat că, din analiza efectuată la nivelul Guvernului, la sfârşitul anului inflaţia pe 2022 nu va depăşi 13%.
Constructorul german Mercedes-Benz a prezentat miercuri un plan în valoare de peste un miliard de euro pentru a-și adapta capacitățile globale de producție la fabricarea de sisteme de propulsie electrice, de la asamblarea de baterii, motoare, la punți electrice, începând din 2024
Karl Nehammer, cancelarul austriac, a subliniat zilele acestea, că un eventual boicot la adresa companiilor austriece le-ar afecta negativ mai degrabă pe cele două ţări în cauză, întrucât companiile respective aduc bani la bugetul de stat şi creează locuri de muncă.
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, dar şi alte companii din subordinea Ministerului Transporturilor şi-au anunţat intenţia de a-şi muta conturile de la băncile austriece la CEC, pentru că au găsit condiţii mai bune.
