Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75% pe an, anterior, începând cu data de 11 ianuarie 2023, informează banca centrală.
„Cele mai recente date și analize indică o încetinire semnificativă a creșterii economiei în trimestrul IV 2022 față de intervalul precedent, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate, implicând o creștere totuși robustă a PIB față de aceeași perioadă a anului 2021, pe fondul unui efect de bază”, transmite BNR.
De asemenea, BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an, de la 7,75% pe an, creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6%, de la 5,75% pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Știrea inițială
Ratele românilor vor crește și în 2023, dacă BNR va decide să majoreze dobânda-cheie pentru a tempera inflația. Analiștii se așteaptă ca dobânda de politică monetară să crească, de la 6,75% la 7%, ceea ce va trimite un semnal de creștere a dobânzilor la credite, așadar, sume mai mari de plată pentru cei care au credite în lei cu dobândă variabilă. Anul trecut, din cauza creșterii ROBOR, au fost cazuri când ratele chiar s-au dublat.
Experții se așteaptă la o nouă majorare a dobânzii de referință. Ar fi a unsprezecea creștere din ultimii doi ani, de la 1,25% în ianuarie 2021, dintre care opt decizii au fost luate numai anul trecut, pentru a tempera inflația galopantă.
Anul trecut, Banca Națională a României a crescut dobânda chiar și cu un punct procentual într-o singură ședință, într-o perioadă de explozie a prețurilor. În 2022, inflația s-a dublat în doar 11 luni, de la 8,4% la 16,8%. Cu o asemenea creștere de prețuri, rata de politică monetară nu poate decât să urce. Acum, n-ar mai fi nevoie ca BNR să ia asemenea decizii drastice, sunt de părere specialiștii.
Prețurile vor crește în continuare
Prețurile vor crește în continuare, chiar dacă mai încet, estimează experții. Abia la mijlocul anului, inflația ar coborî sub 10%, potrivit BNR. În aceste condiții, specialiștii recomandă și alte măsuri, pe lângă majorarea dobânzii cheie.
„Suntem într-o perioadă care vine după opt sesiuni de creștere consecutivă a dobânzii de referință, dintre care patru au fost cu creșteri de 0,75 puncte procentuale, una dupa alta. Partea bună a lucrurilor este că la ultima ședință de politică monetară de anul trecut, creșterea a fost doar de 0,5 puncte procentuale. Ne arată începutul unui trend de descreștere a presiunii inflaționiste. Creșterea accentuată a dobânzii a avut loc în a doua jumătate a anului, ca efect și al conflictului din Ucraina și al accentuării presiunii asupra prețurilor la produsele energetice, întreruperile în lanțul de aprovizionare. Concluzii interesante vom avea dacă ne uităm pe indicatorii transmiși de INS. A existat o cerere crescută pentru anumite tipuri de servicii sau în special pentru servicii, pentru acea parte a populației care și-a permis să cheltuiască pentru servicii la ieșirea din pandemie. Există o creștere mare pe servicii turistice, dar dacă ne uităm la efectele inflației asupra marii mase a populației vom constata că creșterea consumului la produsele alimentare de bază a fost foarte redusă, ceea ce înseamnă că oamenii s-au reținut de la astfel de cheltuieli. Ăsta este efectul cel mai neplăcut al inflației, când vezi că oamenii nu-și mai permit anumite produse de bază”, a explicat consultantul fiscal, Daniel Sandu.
Expertul a mai adăugat „că dacă BNR va anunța o creștere a dobânzii de referință doar cu 0,25 puncte procentuale ar însemna că suntem pe trendul de descreștere”.
„Ce este interesant de corelat cu această așteptare este și prognoza de creștere economică, pentru că procentul de creștere economică a tot fost revizuit în ultimele șase luni în jos. Am avut în anul acesta o creștere economică mulțumitoare, în jur de 4,8%, dacă luăm în considerare toți factorii, dar, pornind de la realizările acestui an, estimările pentru anul viitor sunt de 1,3% și pentru 2024 de 2,4, deci scăderea pentru anul 2023 pare că va fi destul de abruptă. Se întâmplă asta pentru că economia noastră este bazată pe consum. Am auzit rezultate privind deficitul comercial al României, care în ultimii doi ani, între 2020 și 2022, aproape că s-a dublat și anume a crescut de la 16 miliarde de euro la 31, dintre care doar între 2021 și 2022 creșterea a fost de 45%, adică în 2022 am avut un consum puternic din import. Se pare că economia românească nu produce la nivelul necesităților, nu are structura de producție adecvată, deocamdată. Desigur, rămâne și rolul Guvernului ca împreună cu specialiștii BNR să armonizeze acești factori și să-i facă să lucreze în avantajul nostru”, a mai adăugat consultantul.
Creșterea dobânzii de politică monetară va atrage scumpirea creditelor
El a mai menționat faptul că „vom fi într-o situație ideală în momentul în care vom vorbi de o scădere a ratei de dobândă, dar creșterea dobânzii de politică monetară va atrage scumpirea creditelor, o creștere a ratelor la creditele de consum ale populației, va încetini consumul”.
„Dacă ne amintim ultimul raport asupra inflației, publicat de BNR, acolo se spunea că dobânda de politică monetară în noiembrie la ultima ședință a crescut mai putin accentuat, tocmai datorită faptului că s-a constatat scăderea consumului și o începere de blocare a economiei și a schimburilor comerciale, pentru că riscul este de recesiune și o creștere economică prognozată pentru 2023 de 1,3% este destul de redusă și toate aceste prognoze se bazează pe factori care pot fi măsurați, dar sunt volatili și depind de foarte multe cauze externe, care nu pot fi controlate de specialiști”, a conchis Daniel Sandu.
Condițiile macroeconomice rămân dificile, iar o dobândă-cheie care crește înseamnă un indice ROBOR în creștere. ROBOR la 3 luni este un indicator important pentru cei cu împrumuturi cu dobândă variabilă, luate înainte de mai 2019. S-a văzut anul trecut, când ratele în lei chiar s-au dublat. Pentru a putea face față, oamenii au fost nevoiți să-și regândească bugetele.
IRCC este în urmă cu șase luni faţă de nivelul ROBOR, iar acum începe să se vadă o creştere mai mare a acestui indice. În primul trimestru al anului a ajuns la 5,7%, față de 4,06% în ultimul trimestru din 2022, ceea ce se traduce în creşterea ratelor cu 30-50%.
