PIB-ul României a avut cel mai mare ritm de creștere din Europa în ultimii 22 de ani, conform Eurostat. Aceste date nu se reflectă, însă, în aceeași măsură, în nivelul de trai. Suntem mai bogați decât în 2002, dar inflația a subminat veniturile. Iar banii rămași în gospodării în ultimii 15 ani, după creșterile de prețuri și plata ratelor, sunt mai puțini.
Dacă ponderăm evoluția veniturilor cu evoluția inflației, care în 2008 era sub 8%, nivelul avuției generale a românilor nu este mai ridicat. De exemplu, anul trecut, în ciuda indexărilor, salariile au crescut mai puțin decât inflația. Rezultă de fapt o scădere a veniturilor salariale cu 3 procente. Au crescut însă datoriile, spun economiștii.
Dan Schwartz, economist: „Este posibil ca, tocmai pentru că am fost mai bogați, am apelat la credite pentru a ne multiplica activele, bogăția. Și atunci, normal că avem datorii care sunt înregistrate la nivelul întregii populații. Suntem și în zona cealaltă, unde oamenii care au veniturile cele mai mici, apelează la credite de consum pentru a-și acoperi nevoile curente”.
În două decenii de creștere economică susținută, PIB-ul a ajuns de 8 ori mai mare.
Daniela Necefor, consilier de strategie: „Nu se poate supraviețui numai din IT și numai din work from home. Până nu înțelegem că avem niște industrii pe care România se poate baza, pe care le putem produce noi și exporta, fără să ne bazăm pe importuri, practic nu avem ce discuta despre aceste creșteri”.
Bunăstarea nu se împarte în mod egal
Însă, întrebarea este dacă toată această cursă de recuperare a decalajelor s-a văzut și în dezvoltare? Mai precis, dacă românii o duc mai bine. Nivelul de dezvoltare a crescut de la 23% în 2000, la 74% în urmă cu un an. Iar diferența dintre săraci și bogați este mare. Adică bunăstarea nu se împarte în mod egal. Primii 10% cei mai bogați români dețin peste 41% din venituri. Iar jumătatea de jos are doar 15%.
Dan Schwartz, economist: „Deși statistic observăm perioade lungi de creștere economică susținută, nu observăm salturi spectaculoase în zona dezvoltării. Asta înseamnă că, deși avem creștere economică, polarizarea societății se menține sau se accentuează”.
La nivelul salariilor, România este în primele locuri din Europa la capitolul disparități salariale.
Dumitru Costin, președinte Blocul Național Sindical: „Suntem campioni europeni la sărăcia în muncă. Ceea ce e o aberație conceptuală. Care mai e diferența dintre un asistat social care nu are un loc de muncă și un salariat care intră în categoria săracilor?”
Înechitățile se văd și în oportunitățile tinerilor. Aproape două treimi din populația tânără, proaspăt absolvenți, câștigă sub 3.000 de lei. În condițiile în care un adult singur în România are nevoie de peste 3.000 de lei pentru un trai decent.
