Timp de un an România a fost a treia cea mai tranzitată țară de refugiații ucraineni. Suntem după Polonia și Ungaria. Pe la noi au trecut aproape 2 milioane de refugiați, iar 100 de mii au ales să rămână.
Autoritățile române și cele ucrainene trebuie să vină cu explicații privind lucrările de dragare a canalului Bâstroe deoarece protejarea Deltei Dunării este un lucru care nu se negociază, a declarat joi, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.
Dincolo de tumultul politic și de partea legislativă, o posibilă adâncire a canalului Bâstroe nu ar duce la secarea Deltei Dunării, a afirmat, joi, în direct la Euronews România, Alfred Vespremeanu, directorul Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale „Sf. Gheorghe” a Universității din București.
Lucrările de dragare realizate pe canalul Bâstroe exercită „o presiune de neacceptat” asupra Deltei Dunării, „una dintre puținele delte care au mai rămas foarte frumoase și naturale”.
Chestiunea canalului Bâstroe nu este "relevantă" pentru relaţiile bilaterale dintre România şi Ucraina şi nu este "definitorie" pentru această fază de război, a afirmat, joi, secretarul de stat Iulian Fota, adăugând că există disponibilitate de ambele părţi pentru ca lucrurile să fie lămurite.
Decizia Austriei de a permite accesul diplomaților ruși la Adunarea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa de la Viena a dus la proteste internaționale.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află într-o vizită oficială în România, la scurt timp după ce a acuzat că Rusia plănuiește o lovitură de stat în țara sa, pentru a forța schimbarea puterii.
Odată ce a început războiul, ei au decis să-l înfrunte prin a-i ajuta pe cei care fug din calea bombardamentelor. Voluntarii sunt oameni care și-au pus pauză în viață pentru a fi aproape de cei care trec prin drama războiului.
Peste 450 de firme au fost înființate în România de către ucrainenii fugiți din calea războiului. S-au orientat spre domenii precum IT, construcții, comerț sau servicii. Refugiații spun că au găsit în România un sistem de impozitare mai convenabil decât în Ucraina.
De la începutul războiului în Ucraina, copiii au fost forțați să se ascundă în buncăre, pivnițe și stații de metrou aproximativ 920 de ore. Este echivalentul a 38,3 zile sau mai mult de o lună, transmite organizația Salvați Copiii.
Ucrainenii din Kiev spun că nu sunt impresionați de discursul lui Vladimir Putin. De altfel, o mare parte dintre locuitorii capitalei ucrainene susțin că nu se tem de amenințările venite din partea Rusiei și preferă ca armata să se concentreze asupra eliberării tuturor teritoriilor ocupate.
Unii susțin că acestea nu au impactul dorit, dar, potrivit lui Philipp Lausberg ele au avut un efect semnificativ asupra veniturilor Kremlinului și vor avea un impact pe termen mult mai lung.
Informațiile oficiale arată că 1,24 milioane de hectare din teritoriul rezervațiilor naturale au fost afectate de războiul din Ucraina. De asemenea, acesta a avut un impact asupra a trei milioane de hectare de păduri, 450.000 de hectare fiind ocupate sau aflate în zone de luptă.
Peste 14.000 de copii ucraineni s-au mutat în Portugalia din cauza războiului. Însă doar o treime dintre ei merg la școală fizic. Restul participă la ore online, pentru că nu cunosc limba. Astfel, copiilor le este și mai greu să se adapteze la o nouă viață, la mii de kilometri depărtare de casă.
Comisia Europeană este la curent cu faptul că, în ultimele săptămâni, în mass-media din România au început să circule informații potrivit cărora Ucraina desfășoară lucrări majore pe brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe ale Dunării, a transmis, pe Facebook, Comisia Europeană în România.
Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, a denunţat marţi „absurditatea” acuzaţiilor preşedintelui rus Vladimir Putin.
