Impozităm prea mult veniturile mici și prea puțin veniturile mari, iar inflația încă este la un nivel ridicat. Impozitarea progresivă ar putea fi o soluție pentru a reduce diferențele dintre cei care câștigă puțin și cei cu câștiguri mari.
Rata anuală a inflației a încetinit ușor în luna februarie, la 7,2% a anunțat Institutul Național de Statistică. În ultimul an, serviciile s-au scumpit cu 11%, mărfurile nealimentare cu 7,82% şi alimentele cu 4,48%.
Italienii renunță în număr tot mai mare la uleiul de măsline. Din cauza prețurilor din ce în ce mai mari, o treime dintre locuitorii din peninsulă nu au mai cumpărat produsul. Și au abandonat unul dintre pilonii dietei mediteraneene în favoarea uleiurilor de floarea soarelui sau de porumb.
Într-o perioadă în care România se confruntă cu un deficit bugetar de două ori mai mare decât limita permisă de tratatele europene, datoria publică totală a devenit un subiect extrem de sensibil.
Creșterile de taxe aplicate de la începutul anului și indexarea pensiilor au ”reinflamat inflația” în România. ”Probabil, Eurostat va confirma acest lucru că va fi cea mai mare din Europa în luna ianuarie”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu, în direct la Euronews România.
Românii cu credite în lei mai au de așteptat câteva luni până să vadă scăderi ale ratelor. Asta pentru că dobânda cheie stabilită de Banca Națională a României a rămas la nivelul de 7%, pentru a zecea ședință consecutivă.
Ultimul raport Eurostat arată un ritm accentuat de creștere a prețurilor în România, al doilea din Uniunea Europeană. Însă, dacă facem o comparație a veniturilor, salariul minim brut la noi este semnificativ mai mic decât în alte state europene.
Lucrurile nu s-au schimbat însă în bine pentru România: țara noastră continuă să rămână la coada clasamentului la capitolul inflație: 7% în decembrie, a doua cea mai ridicată din blocul comunitar.
În luna decembrie, rata anuală a inflaţiei în zona euro şi Uniunea Europeană a crescut, în comparație cu luna noiembrie. România se află printre țările UE cu cea mai mare rată anuală a inflației.
În ciuda scăderii inflației, populația face față din ce în ce mai greu cheltuielilor zilnice. O spune statistica oficială, din care reiese că în toamna anului trecut, românii au redus drastic sumele alocate Educației, chiar cu peste 50%.
2023 a fost un an așteptat de mulți români: după doi ani în care prețurile au explodat până la niveluri nemaiîntâlnite, inflația a ajuns acum la mai puțin de jumătate din cât era la finele anului trecut.
Un euro va depăși pragul psihologic de 5 lei până la jumătatea anului viitor, prognozează experții. Pentru populație, asta va însemna scumpiri în lanț, mai ales că țara noastră continuă să importe mult mai mult decât exportă.
Hafize Gaye Erkan, prima femeie care ocupă postul de guvernator al Băncii Centrale a Turciei, a declarat că a fost nevoită să se mute înapoi cu părinții din cauza creșterii mari de prețuri de pe piața imobiliară.
Ședința de Guvern a bugetului a fost amânată nouă ore, pentru a fi rezolvate toate problemele legate de Legea Bugetului. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că vor fi alocate sume record pentru anul 2024, dar și că nu vor exista majorări de taxe pentru români.
Rata anuală a inflației a ajuns la aproape 62% în Turcia, în luna noiembrie, conform datelor oficiale publicate luni. Ritmul de majorare a prețurilor a încetinit ușor de la 3,43% la 3,28% din luna octombrie în luna noiembrie.
Rata anuală a inflaţiei în zona euro şi Uniunea Europeană a scăzut semnificativ în luna octombrie, însă România se numără printre ţările UE cu cea mai ridicată rata anuală a inflaţiei, arată datele publicate, vineri, de Eurostat.
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut semnificativ în luna septembrie până la 4,9%, de la 5,9% în luna august, în timp ce în România a scăzut uşor de la 9,3%, până la 9,2%, arată datele publicate, miercuri, de Eurostat.
Românii se confruntă cu creșterea de prețuri și cu scăderea puterii de cumpărare, chiar dacă rata inflației a scăzut la 8,8% în luna septembrie. Analiștii economici spun că scăderea inflației e un semnal pozitiv, dar asta nu garantează că vom rămâne cu mai mulți bani în buzunar.
