Ultimul raport Eurostat arată un ritm accentuat de creștere a prețurilor în România, al doilea din Uniunea Europeană. Însă, dacă facem o comparație a veniturilor, salariul minim brut la noi este semnificativ mai mic decât în alte state europene.
Este de de trei ori mai mic decât în Germania sau Marea Britanie. În același timp, prețurile la unele produse de bază sunt în România egale sau chiar mai mari.
Trebuie sa menționam că am comparat doar câteva produse de bază și câteva produse considerate neesențiale. Am făcut aceste comparații în magazine care aparțin aceluiași lanț de supermaketuri și am ales produsele sub marcă proprie, pentru a fi cât mai exacți. Să vedem care sunt diferențele.
O cutie de lapte la un litru de 1,5% grăsime costă 7,49 lei în România. Mai scump cu aproape 3 lei față de același tip de lapte din Germania. Asta în condițiile în care puterea de cumpărare a românilor este substanțial mai mică decât cea a germanilor și a englezilor, dacă ne uităm la salariul minim brut.
Preț dublu în România la unele produse
La fel se întâmplă și când vorbim despre unt. În România costă aproape 14 lei un pachet de unt de 82% grăsime. Dublu față de Germania și mai scump și decât cel din Marea Britanie.
Dacă nu dorim un sendviș doar cu unt, ar mai trebui adăugat și un alt produs. Ne-am uitat așadar și la prețurile pentru șuncă, de exemplu. În țara noastră cumpărătorul plătește cu trei lei mai mult decât un britanic și cu patru lei mai mult decât dacă ar lua același produs de pe un raft din Germania.
Raluca Anghelina este arhitect și s-a stabilit în Marea Britanie din 2016. Spune că prețurile aici au crescut vizibil în ultimii ani. Totuși, spre deosebire de România, competiția dintre supermarketuri pentru a câștiga clienți este acerbă și aduce reduceri de prețuri. Pentru produsele care expiră, reducerile sunt foarte mari.
Raluca Anghelina, româncă stabilită în Marea Britanie: Și aici au crescut prețurile foarte mult în ultimii doi ani. Chiar discutam cu soțul meu. Practic, cheltuielile noastre, coșul de mâncare, s-au dublat față de acum doi ani.
În UK, supermarketurile se bat între ele să aibă o gamă de produse cu prețurile cât mai jos
Știu familii de britanici care își fac un meniu, au caiețele, își fac un meniu pe săptămână pe caiet pentru doi copii si doi adulți și se încadrează undeva între 50 de lire, maximum 100.
Plus că supermarketurile se bat între ele, nu să crească prețurile împreună, ci să aibă o gamă de produse cu prețurile cât mai jos.
Este nebunie, în fiecare zi, la ora 12 când produsele care expiră repede se ieftinesc cu 70 %.
Eu țin minte că, de câte ori mergem în România, cheltuim mult mai mulți bani decât ne-am aștepta pe mâncare, mult mai mulți bani.
Explicația economiștilor
Diferențele de preț au la bază atât incapacitatea Guvernului român de a lupta cu inflația, dar și cursul de schimb, menținut într-un mod artificial.
Cristian Păun, analist economic: Într-adevăr calculul dumneavoastră este corect, în sensul că, în România, pe salarii mici, pe venituri mici,presiunea legată de coșul de consum aferent mâncării și supraviețuirea, în general, e mult mai dificilă decât în afară.
O primă distorsiune din aceasta apare din faptul că noi avem un curs de schimb mult prea stabil față de realitatea economică.
Noi avem o inflație mai mare decât în altă parte și asta arată, în primul și în primul rând, faptul că noi avem probleme în structura economiei.
România a avut în decembrie anul trecut a doua cea mai mare rată a inflației din UE
Noi nu reușim să luptăm cu inflația, cu metodele pe care le spun economiștii că ar trebui să le folosim, și anume oferta de bunuri. În Marea Britanie, în Franța, în Italia, în țările astea, oferta de produse alimentare este mult mai diversificată. Când vinzi unt sau lapte pe piață, te lupți prin preț și atunci acolo într-adevăr este o bătălie reală pentru consumatori.
Confom datelor Eurostat, România a avut în decembrie anul trecut a doua cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană. Ultima prognoză a BNR arată o creștere a ratei anuale a inflaţiei la 7,7% în primul trimestru, urmând ca apoi să coboare până la 6,8%, la jumătatea anului.
