A 53-a Zi a Pământului este celebrată sâmbătă, 22 aprilie. Iată ce este Ziua Pământului și cum a ajuns în atenția publicului.
Fiind cea mai mare mișcare ecologistă din lume și cea mai celebrată ocazie seculară, cu peste 1 miliard de oameni și peste 75.000 de parteneri implicați în fiecare an în aproape 200 de țări, Ziua Pământului a crescut din ce în ce mai mult de-a lungul istoriei sale.
Istoria Zilei Pământului
Te-ai întrebat vreodată cum a luat naștere Ziua Pământului? Prima Zi a Pământului a avut loc pe 22 aprilie 1970.
Fondatorul Gaylord Nelson, un fost senator american, s-a gândit la idee după ce a fost martor la scurgerea de petrol din 1969 din Santa Barbara, California. Inspirat de vigoarea mișcării studențești anti-război, el a crezut că era esențial ca energia să fie transferată către preocupările legate de poluarea aerului și a apei.
Gândit inițial ca un eveniment de predare în campus, senatorul Nelson l-a înrolat pe activistul de tineret Denis Hayes să ajute la organizarea primei Zile a Pământului în 1970, iar perechea a optat pentru 22 aprilie din cauza locului în care a căzut în anul universitar, asigurându-se că numărul maxim de elevii ar putea participa.
Nelson, Hayes și echipa lor au reușit să răspândească mesajul în toată lumea, inclusiv în mass-media națională, și să promoveze evenimente în SUA. Ocazie a fost un succes masiv, 20 de milioane de americani ieșind în stradă pentru a sărbători prima Zi a Pământului. Ei au demonstrat în sprijinul cauzei, iar grupurile care anterior s-au adunat în jurul problemelor de mediu s-au reunit separat în ziua aceea datorită valorilor lor comune.
Prima Zi a Pământului a contribuit la introducerea protecției mediului pe agenda politică și la schimbarea. În același an, a fost înființată Agenția pentru Protecția Mediului din Statele Unite și, la scurt timp, au fost adoptate diverse legislații, inclusiv Legile privind aerul curat, apa curată și speciile pe cale de dispariție.
Abia în 1990, Ziua Pământului a devenit globală, răspândind mesajul la 200 de milioane de oameni din peste 140 de țări. Până în mileniu, a ajuns în peste 180 de țări și a implicat sute de milioane de participanți din întreaga lume. Și, desigur, anul 2020 a marcat cea de-a 50 -a aniversare a Zilei Pământului.
Ziua Pământului din 2016 a fost un an deosebit de special, deoarece a anunțat adoptarea de către Națiunile Unite a Acordului de la Paris. Semnat de 175 de țări, acest tratat internațional a stabilit obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru abordarea urgenței climatice, asigurându-se că cât mai multe națiuni colaborează pentru a reduce emisiile și a preveni încălzirea globală.
Ca zi de acțiune, Ziua Pământului își propune să promoveze ecologismul prin implicare, activism, educație, schimbări de politică și protest pașnic. S-a concentrat pe diverse teme de-a lungul anilor, cum ar fi schimbările climatice, copacii, apa curată și un mediu sănătos pentru copii, iar mai multe organizații și locuri găzduiesc evenimente care arată importanța îngrijirii pentru mediu.
Această zi vitală îi învață pe oameni despre consecințele comportamentului lor asupra locurilor și ecosistemelor în care trăiesc. Și nu este vorba doar de efectele dăunătoare asupra mediului în sine, ci și de impactul asupra sănătății oamenilor, accesului la hrană și apă, siguranța și mijloacele de trai. Pentru a se implica, oamenii aleg să facă schimbări conștiincioase, cum ar fi reciclarea mai mult, utilizarea combustibilului regenerabil și conservarea apei.
Cum să sărbătorim Ziua Pământului
Există o mulțime de activități în care te poți implica pentru a marca această ocazie importantă, nu doar pe tot globul, ci chiar și în spațiu! Site-ul web de Ziua Pământului permite oamenilor din întreaga lume să găsească și să partajeze evenimente concepute pentru a sărbători ziua, de la prezentări și proiecții de filme până la eforturi de conservare. Aceasta înseamnă că pasionații de Ziua Pământului se pot alătura evenimentelor locale sau de pe cealaltă parte a planetei! Și NASA găzduiește adesea un eveniment de la Stația Spațială Internațională, de exemplu transmiterea în direct a imaginii pământului nostru frumos pentru ca toți să o vadă.
O altă modalitate excelentă de a sărbători Ziua Pământului este să înveți despre ceea ce acțiunile tale fac asupra mediului și de ce menținerea ecosistemelor pământului este vitală pentru supraviețuirea noastră. Există o multitudine de resurse online – articole, chestionare, documentare și multe altele – care ne ajută pe toți să aflăm mai multe despre prețioasa noastră planetă și despre rolul pe care îl putem juca în protejarea ei.
Dacă vă simțiți în stare, de ce să nu donați bani prin intermediul site-ului oficial al Zilei Pământului sau unei alte organizații de caritate pentru mediu, cum ar fi Greenpeace, Rainforest Alliance sau Union of Concerned Scientists? Sprijinul va ajuta la o întreagă gamă de campanii și proiecte, inclusiv forțarea guvernelor și a întreprinderilor către politici mai ecologice, prevenirea practicilor dăunătoare precum defrișarea și exploatarea combustibililor fosili și protejarea acelor comunități cele mai vulnerabile la efectele schimbărilor climatice. De asemenea, puteți face voluntariat pentru grupurile de mediu locale și puteți face cu adevărat o diferență în locul în care locuiți.
Mai presus de toate, această ocazie nu ar trebui să fie doar despre o zi, ci mai degrabă un obicei obișnuit! Chiar și cele mai simple schimbări aduse stilului nostru de viață pot face o diferență reală. Treceți la utilizarea unui motor de căutare ecologic, cumpărați fructe și legume de la magazin care nu sunt ambalate în plastic și puneți un jumper suplimentar în loc să porniți încălzirea.
Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Pământului
Klaus Iohannis a atras atenţia, sâmbătă, într-un mesaj cu prilejul Zilei Pământului, că degradarea mediului atrage costuri umane şi materiale imense, motiv pentru care trebuie să găsim timp şi resurse pentru a o preveni.
"Ziua Pământului, marcată pe 22 aprilie la nivel global, reprezintă un nou prilej de a trage un semnal de alarmă pentru a trata cu prioritate provocările privind mediul, un subiect legat direct de bunăstarea şi sănătatea noastră. Planeta noastră se confruntă cu accelerarea schimbărilor climatice, pierderea biodiversităţii, dezvoltarea nesustenabilă în centrele urbane, poluarea aerului şi poluarea cu plastic. Degradarea mediului atrage costuri umane şi materiale imense şi, de aceea, în ciuda crizelor şi provocărilor multiple pe care le traversăm, trebuie să găsim timp şi resurse pentru a o preveni", se arată în mesajul şefului statului, transmis AGERPRES de Administraţia Prezidenţială.
Klaus Iohannis a subliniat că la nivelul Uniunii Europene scopul propus este de atingere a neutralităţii climatice până în 2050.
"În calitate de preşedinte al României, am contribuit direct la negocierile din cadrul Consiliului European în urma cărora România a primit fonduri substanţiale dedicate protecţiei mediului şi tranziţiei verzi. Este nevoie de o accelerare a eforturilor autorităţilor din România în a utiliza această finanţare şi, de aceea, fac un apel la toate instituţiile publice centrale şi locale să se mobilizeze pentru ca românii să beneficieze din plin şi la timp de finanţarea europeană verde. Prin accesarea fondurilor europene şi implementarea adecvată a unor proiecte legate de ape uzate, împăduriri, energie verde sau eficienţă energetică vom contribui la un mediu mai sănătos, creşterea confortului în casele noastre, sănătatea publică şi accesul la energie. Mai mult decât atât, putem face investiţii în facilităţi de producţie pentru bunuri şi servicii esenţiale în tranziţia climatică şi genera noi locuri de muncă", a adăugat şeful statului.
Potrivit preşedintelui, o investiţie esenţială pentru un grad sporit de protecţie a mediului şi o tranziţie verde de succes este cea în educaţia privind schimbările climatice şi mediul.
"În ultimul an, România a făcut o serie de progrese în acest sens prin implementarea unor măsuri pe care le-am susţinut: adoptarea 'Strategiei Naţionale privind Educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023 - 2030', introducerea 'Săptămânii Verzi' în structura anului şcolar, precum şi dezvoltarea unei platforme digitale cu activităţi şi resurse educaţionale privind mediul şi schimbările climatice. În perioada următoare, profitând din plin şi de Anul European al Competenţelor 2023, trebuie să accelerăm procesul de pregătire a resursei umane pentru tranziţia verde şi cea digitală", se mai arată în mesajul transmis.
