Astăzi este Ziua Internațională a Nonviolenței în școli. O zi în care vorbim mai mult decât de obicei despre bullying. Un comportament care se bazează pe agresiune repetată, de orice tip și care din păcate a devenit un fenomen. Și nu doar în școli. Se întâmplă la colț de bloc, pe stradă, în grupurile de prieteni sau chiar în familii. Conform OMS, la nivel european, România se clasează pe locul trei privind fenomenul de bullying. Din păcate Unu din patru profesori nu vede nimic în neregulă cu comportamentele de hărțuire.
Tocmai de aceea familia are cheia. Psihologii vorbesc despre clădirea încrederii în sine dar și în părinți, încă de la vârste mici, dar și despre a fi tu însuți un model demn de urmat pentru copiii tăi. Iată un exemplu de bullying în forma lui cea mai simplă. Un copil, de cele mai multe ori, un introvert este luat țintă de către colegii care se simt superiori lui și hărțuit în fel și fel de forme. De la violență verbală, până la atacuri fizice care să umilească victima.
Gabriela Malalouf, psihoterapeut: ”Bullying-ul este simplu, este o luptă pentru putere. Vrem să arătăm cine e cel mai bun, cine e șeful și atunci el începe de la un simplu conflict sau de la o simpla tatonare. Și intru în clasă și arunc cu vorbe în stânga și-n dreapta și văd cine are o reacție, o reacție care să mă satisfacă pe mine. Măsurile sunt întotdeauna în responsabilitatea adultului. El trebuie să vădă de unde vine, de ce este victimizat copilul, de ce se simte și are atitudine de victimă, ce s-a întâmplat cu cel cu comportament de agresor.”
Mihaela State, profesor de engleză: ”Îi educăm pe toți să recunoască cand un astfel de moment tensionat începe si ce pot face ei ca receptori, ca spectatori ai unui astfel de moment. Cum ii pot ajuta pe ambii copii să iasă din această stare.”
Specialiștii vorbesc și despre când e cel mai bine să intervină adulții. Când e indicat să-i vorbim copilului despre bullying, despre faptul că fenomenul există peste tot și că într-o zi oricine poate deveni victimă sau agresor. Iar răspunsul este, cât mai devreme. Iar cei de la Salvați Copiii au implementat un program pe care l-au introdus în peste 100 de grădinițe din România și prin care au format peste peste 1.100 de educatori.
Este vorba despre metoda de lucru ”Să Fim Prieteni”, pe care au dezvoltat-o împreună cu Mary Foundation, adică fundația Reginei Mary a Danemarcei și care are la bază o valiză. Dar nu orice valiză.
Cristina Adam, coordonator program Salvații Copii: ”Este o valiză foarte foarte frumoasă care inauntru are un set de materiale pe care educatorii le pot utiliza zi de zi și care sunt foarte prietenoase și atrăgătoare. Acesta este ursuletul prietenos, este mascota clasei. Fiecare copil are ursulețul mic care este ursulețul prieten. Această metodologia are la bază patru valori toleranta, respect, grijă și curaj.”
82% dintre elevi au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoală
Ultimul Studiu al celor de la Salvați Copiii, arată că 82% dintre elevi au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoală. În grupul de prieteni incidenţa pare a fi mai scăzută, reţelele sociale fiind indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situaţii de bullying, adică 79%.
În urmă cu cinci ani în Legea Educației a fost definit bullying-ul ca seria de acţiuni săvârşite cu intenţie, care au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane.
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii: ”De multe ori vedem copii cu rezultate slabe la învățătură care nu mai au dorinta de a se duce la scoala cu dorinta de a se muta la scoala respective. De aceea, Salvați Copiii a propus aceste comitete , aceste grupuri anti-bullying. Din care fac parte și elevi și părinți și profesori, desigur aleși pe diferite criterii.”
Din păcate bullying-ul pare că nu are întotdeauna limite. Sunt situații în care simpla tatonare a dus la agresiune sexuală. În România, conform Consiliului Superior al Magistraturii, dintre cele peste 18.500 de sesizări cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore din 2020. Puțin peste 20% dintre acestea au fost finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor. Pentru restul au fost adoptate soluţii de clasare.
