Un copil din 100 este diagnosticat cu autism la nivel global, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Statul român nu doar că nu are o strategie națională de recuperare și integrare a persoanelor cu un astfel de diagnostic, dar nici măcar nu cunoaște numărul lor.
Ziua Mondială a Conștientizării Autismului
Un copil din 100 este diagnosticat cu autism, la nivel global
În România, incidența tulburărilor de spectru autist în rândul copiilor de școală primară ajunge la 14,3%, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică. Nu există, însă, o statistică oficială care să prezinte un număr exact atât al copiilor și al adulților cu autism din țara noastră, iar tulburările de spectru autist continuă să fie subdiagnosticate.
În lipsa unor date oficiale, estimările vin din partea organizațiilor neguvernamentale. De exemplu, cifrele organizației Help Autism arată că în țara noastră trăiesc peste 22.700 de de persoane diagnosticate cu Tulburări de Spectru Autist, dintre care 3.800 sunt adulți cu vârste între 18 și 25, iar aproape 17 mii sunt copii sub 18 ani. Putem observa o diferență mare între statisticile ce vizează copiii și cele ce se referă la adulți, o diferență care vine, de fapt, din numărul mare de adulți nediagnosticați, spun specialiștii. Și asta pentru că, de cele mai multe ori, autismul este diagnosticat până la vârsta de doi ani. În anumite cazuri, diagnosticul poate fi întârziat până la vârsta școlară.
Autismul, care se manifestă prin dificultăți de comunicare și relaționare cu ceilalți, nu poate fi tratat, însă poate fi ținut sub control. Persoanele cu acest diagnostic pot duce o viață independentă dacă beneficiază de terapie de recuperare, care este, însă, foarte costisitoare și poate ajunge și la 7.000 de lei pe lună.
În lipsa unui program național care să ajute persoanele cu autism să se integreze în societate, nici măcar 1% dintre adulți nu reușesc să se angajeze în câmpul muncii, în timp ce media europeană este de 10%, potrivit organizației Help Autism.
La ce trebuie să fie atenți părinții și când trebuie să meargă la un medic cu copilul
Așadar, este foarte important ca părinții să fie atenți la comportamentul copiilor lor și să se adreseze unui medic dacă observă unul dintre aceste simptome: dificultățile în comunicarea și relaționarea cu ceilalți sau comportamente neobișnuite, repetitive, care urmează anumite rutine.
Când trebuie părinții să meargă la medic:
- Dacă copilul nu zâmbește până la vârsta de șase luni
- Dacă nu răspunde când este strigat
- Dacă nu spune niciun cuvânt până la vârsta de 16-18 luni
- Dacă evită contactul vizual
- Dacă are o dorință persistentă de a fi singur
Andrei Ionel Mocanu, președintele asociației Activity și psiholog comportamental, a vorbit la Euronews România despre subiect.
Andrei Ionel Mocanu, psiholog comportamental: „Mai nou, diagnosticul se poate pune începând cu vârsta de 12 luni. Ne putem lua după semnale simple: copilul nu zâmbește atunci când părintele zâmbește, nu urmărește un obiect în mișcare sau - înaintând în vârstă - copilul nu dezvoltă limbaj sau poate dezvolta limbaj până într-un anumit punct și, până în doi, trei ani, să piardă toate achizițiile în acest plan al comunicării. De asemenea, este important dacă el reacționează atunci când este strigat. Dacă se întâmplă ca el să nu reacționeze și să fie - așa cum obișnuim noi să spunem - într-o lume a lui, dar care nu are legătură cu realitatea, este un semnal clar că ar trebui să mergem la medic”.
„Autismul nu se vede - nu-l putem vedea nici prin RMN, nici prin radiografii, nici prin analize. Dar este important de înțeles că persoanele cu autism pot avea o dezvoltare absolut normală, în parametri absolut firești, iar la un moment dat să piardă toate achizițiile pe care le au până în acel moment. Există teste care pot ajuta medicul psihiatru să ajungă la un diagnostic corect, testele acestea sunt completate, în mare parte, cu părinții, și prin observare (...)”.
Expert: „Se întâmplă frecvent ca părinții să fie în faza de negare”
Andrei Ionel Mocanu, psiholog comportamental: „Se întâmplă frecvent ca părinții să fie într-o fază de negare, în care să spună că nu e nimic, se întâmplă, de-a lungul timpului am întâlnit medici care spuneau că nu este nimic, este băiat, o să vorbească mai târziu, se dezvoltă firesc și pe la patru, cinci ani o să își dea drumul pe limbaj. Ceea ce nu este sigur, nu avem de unde să știm, și atunci este important să știm care sunt acest semnale (...). În momentul în care mergem la medic și identificăm o problemă, este important să înceapă terapia. Cu cât copilul este mai mic, cu atât terapia va avea o rată mai mare de succes (...), copilul are șanse să se recupereze într-o proporție destul de mare, pentru că autismul nu se vindecă, trăiește cu această tulburare de dezvoltare toată viața”.
Autismul nu este dobândit din cauze externe, a mai adăugat psihologul, și nu are vreo legătură cu vreun vaccin.
Andrei Ionel Mocanu, psiholog comportamental: „A existat un singur studiu legat de vaccin, doar că acesta, în timp, a fost invalidat, pentru nu fusese aplicat așa cum trebuia. Este un mit pe care noi, cumva, îl ducem mai departe pentru că de cele mai multe ori simptomele apar în jurul vârstei de un an, doi ani, trei ani, și îl asociem cu perioada când copilul face vaccin, dar nu are nicio legătură”.
„Uite, un alt mit este acela că persoanele cu autism sunt genii. Nu toate (...)”.
