Ucraina a pus la cale planul de a arunca în aer conducta Nord Stream care transporta gaz rusesc în Germania, în mai 2022, au precizat patru surse militare ucrainene, sub protecția anonimatului, pentru publicația americană The Wall Street Journal, citată de Euronews.com.
Un echipaj ucrainean de mici dimensiuni, care a folosit o ambarcațiune de agrement pentru o presupusă croazieră, a fost implicat în sabotarea conductelor Nord Stream. Operațiunea a fost pusă la cale în timpul unei nopți de beție în mai 2022, când ofițerii militari ucraineni sărbătoreau oprirea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina și căutau să dea o nouă lovitură Moscovei, au afirmat surse cu informații despre plan, citate de WSJ.
Nord Stream este o rețea de conducte care traversează Marea Baltică pentru a aproviziona Europa de vest cu gaze naturale din Rusia, ceea ce înseamnă că acest gazoduct a adus miliarde în visteria Kremlinului.
Operațiunea de sabotare a Nord Stream ar fi costat 300.000 de dolari (273.000 de euro) și a implicat un echipaj alcătuit din șase membri ce a închiriat iahtul. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a aprobat inițial planul, înainte ca agenția americană de informații CIA să afle, motiv pentru care a cerut anularea acestuia.
Președintele ucrainean a ordonat oprirea operațiunii, însă comandantul Valeri Zalujnî ia continuat punerea în aplicare a planului, mai precizează WSJ.
”Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski iniţial aprobase planul, potrivit unui ofiţer care participa şi altor trei care aveau cunoştinţă de el. Însă apoi, când CIA aflase şi ceruse oprirea lui, el a ordonat suspendarea acestuia”, arată WSJ.
Contactat de WSJ, Valeri Zalujnîi, care de atunci a fost numit ambasador al Ucrainei la Londra, a declarat că el nu avea cunoştinţă de o astfel de operaţiune şi a calificat drept "provocare" orice afirmaţie contrară.
Jurnaliștii publicației americane susține că au discutat cu patru oficiali ucraineni de rang înalt din domeniul apărării și securității care fie au participat la complot, fie au avut cunoștință directă despre acesta. Cu toții au considerat conductele drept o țintă legitimă pentru apărarea împotriva Rusiei.
Euronews nu a putut verifica în mod independent afirmațiile făcute de aceste surse.
Germania și Polonia pun la îndoială implicarea Ucrainei
De asemenea, WSJ notează că o parte dintre relatările surselor au fost confirmate de o anchetă germană pe această temă. Cu toate acestea, oficialii serviciilor de informații germane au declarat că se îndoiesc că Ucraina a organizat, cu adevărat, sabotajului și că este posibil să fi fost o operațiune „sub steag fals” a Rusiei.
Această variantă este susținută de autoritățile poloneze care au trimis numele suspecților ruși serviciilor de informații germane.
Dezvăluirile The Wall Street Journal vin în contextul în care presa germană a relatat că procurorii au emis primul mandat de arestare în ancheta lor privind atacul asupra Nord Stream. Raportul l-a identificat pe suspect ca fiind ca Volodymyr Z și a sugerat că acesta s-a întors recent în Ucraina.
Ulterior, autoritățile poloneze au menționat că au încercat să îl aresteze pe Volodymyr Z la locuința sa dintr-un oraș de lângă Varșovia în luna iulie, însă acesta se întorsese deja în țara sa natală.
Potrivit sursei citate, bărbatul nu a fost oprit la frontiera polono-ucraineană deoarece autoritățile germane nu i-au introdus numele în baza de date a persoanelor căutate, a anunțat miercuri procuratura poloneză.
De asemenea, anchetatorii germani au făcut referire la alți doi suspecți: soții Svitlana și Yevhen Uspenska, care conduc o școală de scufundări în Ucraina. Ambii au negat că ar fi fost implicați în atac, întrucât adâncimea lor maximă de scufundare este de 30 de metri, în comparație cu cei aproximativ 80 de metri la care s-au produs exploziile.
Ucraina neagă implicarea în sabotarea conductei Nord Stream
Consilierul prezidențial ucrainean Mihail Podoliak a negat implicarea Ucrainei în exploziile care au avariat gazoductul Nord Stream 2 și, în schimb, a lansat acuzații la adresa Rusiei, potrivit Reuters.
”Un astfel de act poate fi realizat doar cu resurse tehnice și financiare extinse ... Și cine deținea toate acestea la momentul exploziei? Doar Rusia”, a declarat Podoliak, conform sursei citate.
Conductele Nord Stream 1 și 2, care transportă gaze pe sub Marea Baltică, au fost distruse de o serie de explozii în septembrie 2022, la șapte luni după ce Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei.
„Ucraina nu are nimic de-a face cu exploziile Nord Stream”, a declarat Podoliak, adăugând că Ucraina nu a obținut niciun avantaj strategic sau tactic în urma exploziilor.
Rusia a acuzat deja Statele Unite, Marea Britanie și Ucraina pentru explozii, care au întrerupt livrarea de gaz rusesc de pe piața europeană. Aceste țări au negat implicarea.
Germania, Danemarca și Suedia au deschis anchete în acest caz, iar suedezii au găsit urme de explozibili pe mai multe obiecte recuperate de la locul exploziei, confirmând că deflagrațiile au fost intenționate.