Cozi nesfârșite, zboruri anulate și bagaje pierdute – dacă ați avut parte de vreuna dintre aceste experiențe care afectează aeroporturile europene în această vară, poate vă ajută să vă imaginați un viitor în care călătoriile internaționale sunt mai line și nu se învârt atât de mult în jurul avioanelor.
Imaginează-ți asta: anul este 2045. Stai pe o platformă din Berlin și aștepți un tren elegant Hyperloop care va ajunge în gară, fără zgomot și te va duce la Paris în doar o oră. Apoi veți putea lua un alt tren către Barcelona, călătorie care nu va dura mai mult de 90 de minute.
Viteza nu mai e o surpriză așa de mare, pentru că în ultimul sfert de secol, aproape toate călătoriile din Europa s-au mutat din cer pe pământ. Zborurile pe distanțe scurte nu sunt altceva decât o relicvă a unui trecut alimentat cu carbon.
Criza climatică concentrează deciziile liderilor europeni asupra obiectivului lor declarat pentru neutralitatea carbonului până în 2050. Mulți pariază pe calea ferată pentru a ajunge la acest rezultat.
„Dacă dorim să atingem obiectivele privind decarbonizarea și schimbările climatice, căile ferate sunt instrumentul pentru a le atinge”, a declarat Carlo Borghini, șeful Shift2Rail, organismul UE responsabil cu stimularea cercetării și inovației în sectorul feroviar, pentru Euronews Next.
Dacă Europa dorește să reducă emisiile legate de transport – care reprezintă aproximativ un sfert din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE – există un drum lung de parcurs în încurajarea pasagerilor și a transportului de marfă din aeronave și în gări.
Din păcate, în acest moment, doar aproximativ 7% dintre pasageri și 11% dintre mărfuri circulă pe calea ferată.
Comisia Europeană intenționează să dubleze traficul feroviar de mare viteză până în 2030 și să-l tripleze până în 2050, iar în decembrie anul trecut, europenii au dezvăluit un plan de acțiune care include trenuri mai rapide, sisteme pentru bilete ușor de utilizat și sprijin pentru călătoriile transfrontaliere.
Ce sunt trenurile Hyperloop
Dacă există un lucru care ar putea atrage pasagerii către trenuri, este probabil reducerea drastică a timpilor de călătorie între marile orașe europene, cu emisii zero.
Companii precum Nevomo din Polonia și Zeleros din Spania lucrează pentru ca acest lucru să devină realitate prin dezvoltarea unui sistem de șine maglev de înaltă tehnologie și respectiv a unui sistem scalabil Hyperloop.
„Hyperloop este un nou mod de transport care reduce practic frecarea, care este principala sursă de ineficiență în transport”, a declarat Juan Vicén Balaguer, co-fondatorul și Chief Marketing Officer al Zeleros Hyperloop.
Conceptul Hyperloop își are rădăcinile tocmai de la începutul secolului al XIX-lea, când inginerul mecanic George Medhurst a propus pentru prima dată o metodă de transport de persoane și mărfuri folosind tuburi pneumatice.
Elon Musk a fost cel care a dat o nouă viață ideii când a lansat un concept open-source pentru un sistem de transport în masă Hyperloop, în 2013. Scopul este de a atinge viteze de 1.000 km, la zero emisii.
