Europarlamentarii au votat, miercuri, o rezoluție ce are la bază petiția depusă în Parlamentul European de societatea civilă din România. Prin demers, se contestă legalitatea veto-ului Austriei față de aderarea țării noastre și a Bulgariei la spațiul Schengen.
Europarlamentarul Eugen Tomac: ”Austria a blocat în mod abuziv accesul României în spațiul Schengen”
Rezoluția împotriva Austriei care a fost votată de Parlamentul European ”deschide calea spre repararea unei nedreptăți”, a precizat europarlamentarul Eugen Tomac.
”Chiar acum a fost votată, cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, Rezoluția care deschide calea spre repararea unei nedreptățiți. Austria a blocat în mod abuziv accesul României în spațiul Schengen și acest lucru trebuie corectat de urgență.
De aceea, Rezoluția cere Parlamentului European să analizeze posibilitatea și modalitatea de a interveni în procesul pe care l-am deschis la CJUE împotriva Consiliului UE.
Textul documentului este foarte explicit, corect și recunoaște că România este discriminată. Iar acest lucru nu poate și nu trebuie tolerat. (...)
Lupta nu se termină aici. Avem un proces de câștigat!”, a scris Eugen Tomac, pe Facebook.
Rezoluția a fost elaborată în baza petiției depuse de fostul ministru Răzvan Nicolescu, prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice. Acesta are susținerea eurodeputaților români și a fost dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a Parlamentului European (PETI).
Europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, a afirmat că autorii rezoluției vorbesc despre încălcarea drepturilor fundamentale europene și despre discriminarea produsă prin veto-ul Austriei.
”Cerem Parlamentului European şi Comisiei Europene să folosească toate instrumentele disponibile, aşa cum au făcut-o şi în alte speţe, în aşa fel încât să apere drepturile cetăţenilor români încălcate în această situaţie. În această rezoluţie se vorbeşte, printr-un amendament pe care l-am depus, despre încălcarea drepturilor fundamentale europene şi despre o discriminare care practic se produce prin acest veto.
Contacte există deja la nivel înalt, abordăm lucrurile diferit faţă de anul trecut, nu vorbim atât de mult despre acest subiect şi mai degrabă încercăm să acţionăm la nivel diplomatic. Eu cred că în acest an avem un context mai dificil decât cel de anul trecut pentru că suntem mai aproape de alegerile pentru Parlamentul European şi mai aproape de alegerile din Austria'', a spus VIctor Negrescu, potrivit Agerpres.
De asemenea, europarlamentarul social-democrat a subliniat că veto-ul Austriei este un politizat pe motiv că există ''un Guvern de dreapta, nu o ţară, care împiedică extinderea spațiului Schengen'”. Negrescu a amintit că europarlamentarii români fac demersuri în continuare pentru a obține sprijinul tuturor statelor membre pentru aderarea țării la Schengen.
Europarlamentarul Vlad Gheorghe vrea ca România să primească despăgubiri pentru că nu a fost primită în Schengen
La rândul său, eurodeputatul Vlad Gheorghe (grupul Renew Europe) a explicat că petiția inițiată de societatea civilă va statua din punct de vedere juridic, pentru prima dată, că decizia împotriva României şi Bulgariei a reprezentat o discriminare.
''În primul rând (rezoluţia - n. red.) vorbeşte pentru prima oară despre discriminare şi nu doar vorbeşte, dar dacă va trece - şi eu cred că va trece în plen mâine, pentru că noi am avut unanimitate în comisie şi nu prea văd cum poţi să ai unanimitate în comisie şi să n-ai măcar majoritate în plen - va statua juridic pentru prima dată că ce s-a întâmplat României şi Bulgariei a constituit discriminare. Nu este doar un mesaj politic, care este unul foarte puternic, ci există şi implicaţii juridice, pentru că cine este discriminat are nişte drepturi. Discutăm despre reparaţii, discutăm despre un anumit tratament juridic, se deschide calea către mai multe acţiuni în acelaşi timp. Prima dată discutăm despre despăgubiri, discutăm despre pierderile pe care ţările noastre le-au suferit financiar direct, dar şi pierderile de mediu'', a subliniat Vlad Gheorghe, pentru sursa citată.
Mai mult, va fi menționată în premieră noțiunea de pierderi, precum și de despăgubiri, în condițiile în care Comisia Europeană va fi obligată să evalueze pierderile implicate de veto-ul Austriei şi, în al doilea rând, să propună mecanisme juridice pentru ca România să fie compensată.
Conform programului preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, următoarea reuniune oficială a miniştrilor de interne din UE este prevăzută pentru 28 septembrie, la Bruxelles, când subiectul extinderii Schengen ar putea fi inclus pe agendă.
Contextul votului
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen de liberă circulație, care include, de asemenea, state din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein). Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a sprijinit în mod repetat aderarea acestora, cel mai recent într-o rezoluție din 5 octombrie 2022 și într-o dezbatere la 14 decembrie 2022.
