Președintele României, Klaus Iohannis, ar putea să fie propus pentru a candida la șefia NATO, după cum susțin surse politice, cu toate că nici Guvernul și nici Administrația Prezidențială nu au confirmat. Această posibilitate a apărut însă de câteva luni, timp în care "a fost pregătit terenul", iar așa ar putea fi explicată și prezența mult mai consistentă a șefului statului, în ultima vreme, la nivel internațional decât pe scena internă.
Însă această posibilă mutare a sa ar fi, de fapt, una de rezervă, pentru că miza ar fi o altă funcție, una la care el chiar ar putea accede cu mai multă ușurință. Explicațiile le-a oferit analistul de politică externă Sergiu Mișcoiu, în direct la Euronews România.
De ce varianta de candidat la șefia NATO ar fi una de rezervă pentru Iohannis
Sergiu Mișcoiu, analist de politică externă: "Klaus Iohannis caută un mandat politic internațional după terminarea mandatului de președinte al României. Iar România nu a avut, până acum - în afara lui Mircea Geoană, care este secretar general adjunct al NATO - o asemenea funcție internațională.
Sigur că îl sprijină pe Klaus Iohannis și există un consens la nivelul elitei politice românești, în zona PSD și chiar dincolo de aceasta, ca, după încheierea mandatului prezidențial sau chiar în timpul acestui mandat - dacă se va pune problema în acest sens - să existe o susținere largă pentru ca Iohannis să ajungă într-o funcție de conducere fie la nivelul NATO, fie la nivelul UE.
Pentru că au fost vehiculate și asemenea posibilități, și anume de a ocupa funcția de președinte al Consiliului European. Au existat informații destul de clare, în ultimele zile, că fostul premier olandez Mark Rutte este cel care se află în cărți pentru ocuparea acestei funcții (n.r.: de secretar general al NATO) și că există o susținere inclusiv din partea SUA, Franței și Germaniei. Deci în momentul de față, această candidatură nu spun că este cu totul lipsită de sorți de izbândă, dar pare să fie o candidatură de rezervă, mai degrabă, decât o candidatură oficială.
Pe de altă parte, mai mulți lideri europeni sunt de părere că ar fi cazul ca un reprezentant al unei țări din Europa centrală și de est să ajungă în această funcție, ceea ce nu s-a întâmplat până acum.
De asemenea, premierul Rutte, în lunga sa activitate politică, nu și-a făcut numai prieteni în Europa. Ne amintim că și România, în legătură cu aderarea la Schengen, a avut anumite lucruri să-i reproșeze lui Rutte, în calitate de premier al Olandei.
În orice caz, în ceea ce privește statul de drept și democrația, Ungaria s-a confruntat de mai multe ori cu o poziție intransigentă din partea Olandei conduse de Rutte, ceea ce ar explica sprijinul pe care i l-ar acorda Viktor Orban lui Klaus Iohannis.
Coaliția care ar trebui să-l susțină pe Iohannis pentru o eventuală candidatură ar trebui să fie mult mai largă și acest demers pare să vină cumva târziu, în lumina informațiilor care au apărut și care arată că fostul premier al Olandei se bucură de un sprijin decisiv din partea forțelor care contează ca și influență și ca număr de voturi în interiorul NATO."
- Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, expiră în octombrie 2024.
- Mandatul lui Klaus Iohannis, ca președinte al României, se încheie la finalul acestui an. În septembrie ar urma să aibă loc alegerile prezidențiale, devansate cu mai bine de două luni.
- Olanda și, în special, guvernul lui Rutte, s-a opus, o bună perioadă, ca România să acceadă în Schengen.
- Într-un discurs din Parlamentul European, Klaus Iohannis spunea, alături de Roberta Metsola, că țările din centrul și estul Europei nu trebuie să fie sărite la împărțitea funcțiilor.
- Mark Rutte nu ar fi agreat prea mult de Ungaria, Turcia, România și Bulgaria.
